* Un participant gălăţean la pichetarea sediului PSD Bucureşti povesteşte: „Au fost de trei ori mai mulţi jandarmi decât revoluţionari!” * Termenul limită de soluţionare a dosarelor e aproape! *
Protestele de stradă ale revoluţionarilor care au blocat joi, 18 iunie, şoseaua Kiseleff din Bucureşti au pornit la aflarea veştii, adusă de unul dintre vicepreşedinţii Blocului Naţional al Revoluţionarilor din România (BNR) în faţa delegaţiilor de revoluţionari din ţară: Gelu Voican urma să le administreze interesele!
Astfel, pentru postul de secretar al Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor (SSPR), lăsat liber de fostul deputat PSD Emilian Cutean (condamnat la cinci ani pentru corupţie!), preşedintele de onoare al PSD, Ion Iliescu, l-a propus pe controversatul Gelu Voican Voiculescu.
Iată ce povesteşte unul dintre revoluţionarii gălăţeni din Consiliul de Onoare al Revoluţionarilor din Decembrie 1989 (CORD), Florin Ciriprinschi, prezent la manifestaţie, care în ziua respectivă a participat dimineaţă la Adunarea Generală a BNR de la Casa Ţăranului Român, la care au fost prezenţi reprezentanţi la vârf, în special preşedinţi ai celor 176 de organizaţii de revoluţionari din ţară şi mai mulţi membri ai organizaţiei participanţilor la revolta anticomunistă din 1987, de la Braşov. În total vreo 200 de membri.
Înfuriaţi de vestea despre Gelu Voican, aceştia („printre noi erau şi doi parlamentari-revoluţionari”), şi nu „o mână de oameni” sau nişte revoluţionari contestabili, cum a afirmat chiar Cutean, s-au dus la sediul de pe Kiseleff al PSD, cerând să vorbească cu Iliescu. Cum nici Iliescu, nici preşedintele Geoană nu au ieşit, nefiind în clădire, revoluţionarii au ocupat strada, întrerupând circulaţia.
Au venit jandarmii şi poliţiştii: „Erau de trei ori mai mulţi jandarmi decât revoluţionari”, relatează gălăţeanul. Au apărut cameramani şi un elicopter se rotea foarte jos. Mult timp, revoltaţii au aşteptat în picioare, îngrămădiţi de jandarmi.
Din câte a aflat gălăţeanul, care a părăsit locul după orele 15,00, revoluţionarilor li s-au aplicat mai târziu amenzi pentru tulburarea ordinei publice. În 1989, pentru că forţele de ordine n-au avut chitanţiere, s-a tras, am putea spune ca o concluzie a momentului…
Mulţi revoluţionari sunt nemulţumiţi că SSPR a tras de timp. Acum se amână numirea secretarului, în situaţia în care termenul final până când se mai pot acorda certificate de revoluţionar este 30 iunie.
În cinci ani, SSPR a soluţionat numai 15.000 de dosare din cele 29.000 depuse la nivel de ţară, şi nu există numai 8.000 nesoluţionate, cum afirmă Secretariatul de Stat.
„Deci au fost numai 15.000 de revoluţionari în România? Se poate face revoluţie cu 15.000 de oameni?! Sau, la Galaţi, cu o sută?” – se întreabă, retoric, revoluţionarul gălăţean.
