Ziua Drapelului, sărbătorită discret la Galaţi

Ziua Drapelului, sărbătorită discret la Galaţi
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

* Câte puţin din toate… *

Vineri a fost punctată şi la Galaţi Ziua Drapelului. A trebuit să fii pe fază, cum se zice, ca să prinzi scurta ceremonie de ieri din Piaţa Tricolorului, din Grădina Publică. Lungile cuvântări de mai an au devenit mai flexibile, de, secolul este mai grăbit şi nu mai suportăm sărbătorile oficiale dacă nu sunt cu mici şi cu bere…

Steagul, sfinţit dimineaţă în Catedrala Episcopală, a fost purtat de preoţi, pe strada Domnească, într-o procesiune, aşa cum se duc şi moaştele sfinte: cu onor.

Onorul l-au dat ieri autorităţilor militarii adunaţi în Piaţa Tricolorului. Au fost prezenţi printre alţii: prefectul Claudiu Brânzan, care a rostit şi un mic discurs, viceprimarul Nicuşor Ciumacenco, deputatul Florin Pâslaru, veterani, ofiţeri, feţe bisericeşti, câţiva directori. Nu foarte mulţi.

Şi spectatorii au fost puţini, ora 10,00 fără ceva fiind pesemne prea matinală pentru bunicii care îşi plimbă copiii şi pentru tinerii îndrăgostiţi…

Au mai fost militarii care au defilat prin faţa asistenţei şi fanfara Centrului Cultural „Dunărea de Jos”, care a oferit marşurile fără de care nu se poate.

Puţină istorie

Merită reţinută istoria drapelului, povestită celor de faţă de directorul Muzeului de Istorie, prof. Cristian Căldăraru: din 1998, Legea 96 a hotărât şi această sărbătoare, care să contribuie la „formarea şi consolidarea sentimentelor patriotice”. Măcar încearcă…

Ca să rămânem totuşi cu ceva din această zi, să vă spunem ce-am aflat ieri de la profesorul Căldăraru: 26 iunie, data aleasă pentru sărbătoare, este cea la care,  în 1848, guvernul revoluţionar de la Craiova a decretat tricolorul drept stindard al tuturor românilor.

Înainte, în 1834, Grigore Alexandru Ghica Vodă (domnitor al Moldovei între 1849 şi 1853) a obţinut aprobarea otomanilor „de a pune steag românesc corăbiilor negustoreşti şi oştirii”, astfel încât la steagul corăbiilor, în roşu şi galben, s-a adăugat pentru Armată  şi albastrul, iar un vultur a fost stema.

Tricolorul a fluturat prima oară la 29 iulie 1839, pe muntele Pleşuva din zona Comarnicului, judeţul Prahova, scria profesorul Alexandre Vaillant, director al Colegiului „Sfântul Sava” în Bucureşti în acele vremuri.

În timpul revoluţiei de la 1848, un grup de tineri a dus tricolorul la Primăria Parisului, salutând astfel guvernul provizoriu revoluţionar.

Dubla alegere a domnului Cuza impune şi tricolorul, cu benzile orizontale,  ca drapel naţional. Sunt trei culori, pentru că trei înseamnă perfecţiune.

Aşezarea pe verticală înseamnă că tindem spre verticalitate. Măcar tindem…

Citit 979 ori Ultima modificare Luni, 30 Noiembrie -0001 02:00

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.