Elevii clasei a VII-a a Şcolii Gimnaziale „Mihai Eminescu” Galaţi au distrus bunuri în valoare de peste 420.000 de lei. Nu vă speriaţi, nu este vorba despre mici infractori, ba din contră, despre o acţiune educativă, realizată de Direcţia Regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale (DRAOV) Galaţi.
Înarmaţi cu foarfece şi mănuşi de unică folosinţă, elevii de gimnaziu şi-au petrecut timpul distrugând produse contrafăcute, care purtau însemne ale unor mărci arhicunoscute.
Mai în glumă, mai în serios, copiii de şcoală şi-au pus aceeaşi întrebare pe care au ridicat-o şi gălăţenii, în numeroase rânduri: de ce astfel de produse contrafăcute sunt distruse şi nu sunt donate persoanelor defavorizate?
Potrivit datelor furnizate de purtătorul de cuvânt al DRAOV Galaţi, Ana Dinu, bunurile contrafăcute provin în urma controalelor vamale efectuate de echipele mobile ale vameşilor gălăţeni şi de către echipele de inspectori vamali de la Biroul Vamal Oancea.
Au fost… scoase la distrus 11.933 bucăţi produse textile (şosete şi treninguri) şi pantofi sport purtând semnul figurativ al firmei ADIDAS (valoarea totală a mărfurilor ridicându-se la aproximativ 324.990 lei dacă ar fi fost comercializate pe piaţă, la preţul produselor originale), 398 de produse cosmetice purtând semnele figurative ale firmelor Chanel, Lancome, Christian Dior, Guerlain, Yves Saint Laurent (valoare de piaţă 100.000 lei), dar şi alte produse textile purtând mărcile Lacoste, Puma şi Nike.
Cristina Debu, coordonator al compartimentului Drepturi de Proprietate Intelectuală, le-a explicat elevilor cum pot fi afectate marile firme de producţia de marfă contrafăcută, dar şi care sunt dezavantajele utilizatorilor de produse pirat:
„Marfa contrafăcută este fabricată în condiţii improprii, de persoane plătite la negru. Firmele care fac aşa ceva nu plătesc taxe şi impozite la stat. În plus, dacă achiziţionăm un produs contrafăcut, un trening Adidas, din piaţă, cu 50 de lei – deşi la preţul acesta, cu bună ştiinţă încurajăm piaţa produselor contrafăcute, pentru că ştim că este fals - el se va deteriora repede, ies culorile la spălat, te mănâncă pielea, iar, în final, ajungi să nu mai cumperi de la Adidas. Şi astfel firma pierde, reduce numărul de angajaţi şi este afectată”.
Deşi cu jumătate de gură – din motive de securitate! - Cristina Debu a vorbit şi despre cum se pot detecta produsele contrafăcute: „De pildă, la Nike, nu veţi întâlni niciodată înscrisul şi virguliţa pe aceeaşi parte a tricoului; noi avem şi alţi indici de suspiciune asupra transporturilor de marfă: la încălţăminte, de pildă, nu se găsesc produse de la firme concurente, sau la ceasuri – ele niciodată nu vin vrac!”.
Chiar trebuie distruse?
Elevii au fost impresionaţi de baloţii mari cu mii de perechi de şosete Adidas, dar şi de pachetele numeroase cu treninguri, aruncate de inspectorii vamali, în curtea sediului. Unora mai că le venea să nu mai distrugă atâta marfă, în timp ce alţii erau adepţi convinşi ai foarfecelui, pentru că „marfa pirat strică brandul”.
Chiar şi diriginta clasei, Maria Minea, impresionată de numărul mare de articole de îmbrăcăminte, părea că regretă că marfa este distrusă, „dar dacă asta este legea, aşa facem…”.
Tot Cristina Debu le-a explicat copiilor că, uneori, marfa contrafăcută poate fi donată orfanilor, sau bătrânilor, ori persoanelor afectate de inundaţii – aşa cum s-a întâmplat, la nivel naţional, anul trecut – în cazul în care firmele originale sunt de acord cu acest lucru şi numai dacă se pot îndepărta însemnele de firmă de pe respectivele produse contrafăcute:
„Conform legilor comunitare după care funcţionăm, titularul trebuie să decidă acest lucru. În cazul de faţă, nu am putut îndepărta însemnele de pe marfă. Dacă titularul decide distrugerea mărfii, nu avem ce face. Aşa se întâmplă şi în cazul ţigărilor, indiferent dacă sunt contrafăcute sau nu, ele sunt colectate de la direcţiile vamale şi sunt distruse”.
