Spania se confruntă cu cea mai mare criză politică din istoria recentă, generată de referendumul pentru independenţa Cataloniei. Scrutinul programat duminică, 1 octombrie, a fost declarat ilegal de guvernului spaniol, motiv pentru care între protestatari şi autorităţi au intervenit mai multe conflicte violente.
Tensiunea în Spania a crescut, duminică, de la o oră la alta, chiar în ziua votului pentru secesiunea regiunii lor de restul ţării. Poliţia spaniolă a început să se mobilizeze încă de la primele ore ale dimineţii, în condiţiile în care a expirat ultimatumul dat separatiştilor pentru evacuarea potenţialelor secţii de vot. Zeci de maşini ale forţelor de ordine au părăsit duminică dimineaţă Portul Barcelona, acolo unde erau adunate pentru intervenţie.
De partea cealaltă, sute de oameni se aşezaseră deja la cozi în faţa clădirilor unde sperau să voteze pentru independenţa Cataloniei. Atmosfera a devenit rapid una tensionată, din moment ce nici separatiştii, şi nici autorităţile spaniole nu păreau dispuse să cedeze.
În Barcelona, unele şcoli au fost ocupate de grupuri de părinţi şi copii, care, sub pretextul unor activităţi culturale, au intrat în clădire în speranţa că aşa va putea avea loc votul. „Nu vom folosi un copil pe post de scut, dar nu vom avea nevoie de scuturi, că nu suntem la război”, spunea un părinte, potrivit Digi24.
Secţiile de votare, luate cu asalt
Primele incidente au început să apară chiar puţin după ora 9,00 (ora 10,00 în România – n.r.), atunci când poliţiştii au pătruns cu forţa într-o şcoală din Girona, localitate situată în nordul provinciei Catalonia. Aici au avut loc îmbrânceli cu alegătorii. Poliția a spart geamurile uşii de la intrarea în şcoala unde era organizată secția de vot şi a pătruns în clădire. În respectiva secţie era aşteptat să voteze şeful executivului separatist regional catalan, Carles Puigdemont. Până la urmă, Puigdemont a votat într-o altă secție de vot, bucurându-se de protecția pompierilor catalani.
Două ore mai târziu, primarul Barcelonei cerea demisia premierului spaniol pentru că a trimis forțele de ordine să acționeze. Atunci au avut loc şi primele ciocniri între separatişti şi forţele de ordine. Oamenii veneau la urne, dar găseau secţiile de votare înconjurate de poliţişti îmbrăcaţi în echipament complet de intervenţie în caz de revoltă.
La ora locală 12,30, poliția spaniolă a tras cu gloanțe de cauciuc pe o stradă din Barcelona, pe fondul turbulențelor legate de referendumul interzis pentru independența Cataloniei. Pe de altă parte, alegătorii au început să ridice baricade în jurul unor şcoli unde erau organizate secții de vot. În doar câteva minute, 38 de persoane, printre care şi un poliţist, au fost rănite în altercaţiile izbucnite pe străzi şi în jurul secţiilor de votare.
Proteste de ambele tabere
Protestele au început însă încă de sâmbătă, 30 septembrie, atunci când mii de oameni au umplut piaţa din faţa guvernului regional catalan din Barcelona pentru un miting pentru unitatea Spaniei. Oamenii au cerut arestarea premierului catalan, considerat de mulţi drept principalul promotor al mişcării separatiste. Spiritele s-au încins când un bărbat cu steagul separatist al Cataloniei în mână a încercat să provoace mulţimea. Poliţia a trebuit să-l apere pe activist de furia protestatarilor.
Regele Felipe al VI-lea nu şi-a programat nicio activitate săptămâna viitoare, semn că suveranul este îngrijorat de această situaţie fără precedent în ultimele decenii. Mulţi analişti fac o paralelă între situaţia de acum şi cea din 1981, când un grup de militari a încercat să dea o lovitură de stat, ocupând Parlamentul. Regele Juan Carlos, tatăl actualului suveran, s-a adresat atunci ţării în direct la TV şi a cerut respectarea legii. Puciul s-a încheiat a doua zi, fără victime.
Catalanii îşi doresc independenţa din două motive: economice şi de identitate, a explicat la Digi24 Andrei Ţărnea, expert în relaţii internaţionale. Cu toate acestea, el susţine că referendumul nu are cum să fie acceptat ca unul legitim de către autorităţile spaniole, având în vedere că nu întruneşte anumite condiţii constituţionale.
Sursa foto: The Guardian
