Ion Zimbru

Ion Zimbru

Infracţiunea, arbitrarul şi complicitatea păguboasă

Miercuri, 09 Aprilie 2014 00:00 | Publicat în Divina Tragedia
Duminica trecută. Ora şapte şi-un sfert. În staţia de autobuz/troleibuz, din vecinătatea hotelului Grandly. Trebuie să plece, unul ori altul, la şapte şi jumătate, din capătul liniei, aproape de Cimitirul lui Lazăr. Şi mă tot uit. Şi mă tot uit. Sigur că da! Mai târziu decât normal, porneşte troleibuzul. După ăsta, porneşte şi autobuzul. Amândouă, cu doi-trei călători. Mă sui în troleu. Autobuzul depăşeşte. Regret că nu-s în el. Dar mă întreb: de ce-or fi ple ...

Careu de popi (Sic transit gloria mundi! = Aşa l-a trăsnit pe Grigore la munte!)

Miercuri, 09 Aprilie 2014 00:00 | Publicat în NEC PLUS ULTRA
A văzut un popă negru însoţit de-un popă verde însoţit de-un popă roşu însoţit de-un popă gri... se uitau cum trece apa, cum nimica nu se pierde, cât de mică e distanţa dintre-a fi şi a nu fi! Mângâiau nişte icoane aurite şi-argintate, nişte cruci cu pietre scumpe, nişte busuioc uscat, trimiteau (încet) la ceruri substantive delicate despre măreţia apei într-un timp automat! Stare bună de agheasmă: vorbe rele despre vreme, of(of)of(uri) şi sudalme, invective şi m ...

Patrupezi şi bipezi cretini pe spaţiul verde

Marți, 08 Aprilie 2014 00:00 | Publicat în Divina Tragedia
Ies la şase fără zece. Vreau să prind autobuzul de şase. Dacă, bineînţeles, domnul şofer nu se scarpină-n fund şi nu stă la baliverne cu dispecera de la capătul liniei 9. Nu mă grăbesc. Am timp. Pot da şi altora, celor care se smiorcăie că nu au. Că nu au ce pierde, vreau să spun. Merg în pas destul de vioi pentru vârsta mea legendară, dacă iau în calcul sutele şi miile de zile şi nopţi ale doamnei Odinioară, când citeam poezie cu prietenii şi cu doamna Nemiluita, ...

Cum se cade (o stea cumsecade)

Marți, 08 Aprilie 2014 00:00 | Publicat în NEC PLUS ULTRA
O vezi cum (de)cade? şi vezi cum se cade să nu (se) sfărâme tăcerea-n ograde şi linişte-aceea adâncă-n grădine cu mine(le) tăi viitor... să se-ncline la tine(le) meu săvârşit în oglinde când nostru(l) înalt stă pe mers înainte, când nostru(l) adânc trece-n treaptă înaltă pe scara aceasta, pe scara cealaltă... şi aripa noastră să zboare se (z)bate stăpână şi sclavă pe singurătate?! O vezi cumsecade: şi bună, şi reauă, şi caldă, şi rece... şi zici: e o ...

Un gălăţean şi o revelaţie în Londra

Luni, 07 Aprilie 2014 00:00 | Publicat în Divina Tragedia
Sunt profesor de limba engleză la Colegiul Naţional Vasile Alecsandri. Şi ce dacă sunt profesor de limba engleză la CNVA? Ce, nu mai sunt şi alţi profesori de limba engleză în Oraşul acesta, în Ţara aceasta...în această Patrie doldora de patriotarzi, lichele şi ghiorlani?...Sigur că da! Mai sunt! Şi cred că-s şi mai buni decât mine, şi mai civilizaţi decât mine...dar nici unul nu cred c-a avut/trăit revelaţia pe care am avut-o şi am trăit-o eu, nu de multă vreme, în ...

Pregătiri de sosire (despre plecare)

Luni, 07 Aprilie 2014 00:00 | Publicat în NEC PLUS ULTRA
Moto: "Părinţii mei pregătesc fluturi pentru vara viitoare./ Amintirile mătură în spatele frontului./ Privesc prin lunetă fotografia iubitei./ Prin gardul de sârmă ghimpată/ trece un greier haşurat cu şenile.// Mâna pierdută se lipeşte de timp./ Tranşeele se umplu cu porumbei şi scrisori./ La atac...urlă caporalul care doarme lângă mine./ Du-te acasă...strigă sergentul care murise de ieri" (Iolanda Cremene)   E gata războiul...soldaţii sunt gata să plece (cu toţii) apr ...

Marginile Micului Mereu (stampă cu stambă)

Sâmbătă, 05 Aprilie 2014 00:00 | Publicat în NEC PLUS ULTRA
Uite o rochie de stambă pe stradă... (e singură, şi tristă, şi înspre gară)... şi o ajung, şi ne oprim, şi o întreb: unde ţi-i trupul de odinioară? cel cu glezne arse de soare şi geruri? cel cu mâinile (a)sfinţite de pământ? cel cu ochii de grâu crud şi cicoare? cel care m-a dat drept merinde lui "sânt"? Spune-mi, uitato printre stăpâni şi slugi: pe cine aştepţi? oare unde te duci?   Văd că eşti sătulă de singurătate şi de (ne)răbdare, cum sunt şi eu... dacă ...

Cu gonflabila în hotelul Grandly (IV)

Sâmbătă, 05 Aprilie 2014 00:00 | Publicat în Divina Tragedia
Sigur că da!...Ritmul drăcesc al charlestonului mă convinge să dansatorul singur de la 403 îşi repară o suferinţă, îşi drege o rană sufletească. Şi nu se opreşte. Numai o fracţiune de secundă se opreşte. Şi se azvârle în hard-rock. Am senzaţia netă că se cutremură clădirea hotelului, că am să ajung la parter într-o clipă. Însă harnicul meu dansator nu reuşeşte nici cu acest ritm să acopere zgomotul ca de bombardament din restaurantul cu dezmăţ şi fasoleală ...

Cu gonflabila în hotelul Grandly (III)

Vineri, 04 Aprilie 2014 00:00 | Publicat în Divina Tragedia
La cinci post meridian începe balamucul în restaurantul hotelului. Adică evenimentul, cum îi spun cei care sar şi chiuie ca nişte săriţi de pe fix: un fel de nuntă cu ţicniţi, un fel de aniversare cu cretini şi mârlani, un fel de hărmălaie cu specific gălăţean, un fel de aiureală tolerată de autorităţi, un fel de bălăbăneală şi bălăngănire fără rost şi fără sfârşit. Bineînţeles, nu-mi pot permite să dau desenele mai tare, în slaba nădejde că pot acoperi ...

Când am vrut să tai salcâmul (din/spre)

Vineri, 04 Aprilie 2014 00:00 | Publicat în NEC PLUS ULTRA
Când am vrut să-l tai, salcâmul/ s-a uitat, a plâns la mine şi l-am auzit cum cântă/ (din Adâncu-i) c-o vioară nevăzută şi nespusă/ încă-n viaţa mea năucă... şi-ncerca să-mi curgă-n suflet/ că nu-i pregătit să moară, şi mai are până-ncepe,/ şi mai are până-şi face spre Înalt ultima-i cruce,/ ş-apoi se dă jos din fire, şi din păsări, şi din floare,/ şi din lemnul său cel straşnic, unde-i stă vioara crudă,/ lungă, blândă şi subţire!   Când am vru ...
Pagina 599 din 746