Cum repornim economia și care sunt perspectivele. Interviu cu profesoara Daniela Șarpe

Cum repornim economia și care sunt perspectivele. Interviu cu profesoara Daniela Șarpe
Evaluaţi acest articol
(24 voturi)

Profesoara Daniela Ancuța Șarpe, directoarea Departamentului de Economie al Facultății de Economie și Administrarea Afacerilor din cadrul Universității "Dunărea de Jos" din Galați, este de părere că, per ansamblu, criza economică generată de pandemia Covid-19 ne-a găsit într-un moment nu foarte fericit, după populismul ultimilor ani. Totuși, Daniela Șarpe a identificat, într-o recentă discuție, atât priorități necesare de revenire a investițiilor publice, cât și numeroase oportunități pentru mediul privat, menite să suplinească costurile generate de pandemie și nu numai.

- Din 15 mai se presupune că, odată încheiată starea de urgență, vor reporni, treptat, şi alte ”motorașe” ale economiei. În opinia dvs., care sunt domeniile în care statul ar trebui să intervină pentru a crea un context favorabil și unde se termină rolul autorității publice și începe ceea ce se numește leadership privat pentru depășirea crizei economice?

- Cred că răspunsul e legat, pe de o parte, de capacitatea statului de a genera o consistentă dinamică economică prin investiții de anvergură: autostrăzi, căi ferate, spitale, școli, locuințe sociale, în domeniul eficienței energetice, al logisticii industriale sau lucrări majore de protecție a mediului și de amenajare a teritoriului, cum ar fi infrastructura de irigații. Instrumentele financiare de suport pot fi accesate, dacă România se racordează la planul de relansare al Comisiei Europene. Pe de altă parte, răspunsul vizează și mediul antreprenorial din România, felul în care acesta înțelege să-și construiască viitorul în actuala conjunctură. Ar trebui ca relansarea să nu fie făcută prin impunere de norme și reguli rigide, ci privilegiind un parteneriat între instituții și antreprenori, bazat pe încredere, solidaritate și colaborare. Dialogul constant între părți ar trebui să dea ocazia investitorilor să-și fructifice experiența acumulată și creativitatea. Calea colaborării active este singura viabilă, după eșecul politicilor populiste bazate pe stimularea administrativă a salariilor și consumului. Având în vedere tendințele globale, pe termen mediu și lung este necesară promovarea unor sectoare de specializare inteligentă, cu valoare adăugată mare, care să permită României poziționarea ca actor cheie și valorificarea unor resurse risipite parțial în momentul de față. Metodologia de selecție pleacă de la competitivitatea deja demonstrată a unor domenii, dar și de la potențialul încă nevalorificat al altora. Ar trebui pus accentul pe dezvoltarea și susținerea sectorului digital, a industriei alimentare și de procesare a plantelor tehnice, industriilor creative, turismului și sectorului de ospitalitate, industriei de îngrijire și sănătate ("care industry"), sectorului dedicat economiei circulare (restauratoare, cu eliminarea deșeurilor - n.r.), industriei de apărare, auto și a celorlalte industrii prelucrătoare. O cultură antreprenorială autentică și performantă creează pentru o națiune nu doar resurse și rezultate, ci dezvoltă oameni activi, autonomi, care știu importanța cooperării, stimulează responsabilitatea și curajul. Ar putea însemna chiar oprirea migrației românilor și întoarcerea lor în țară.

- Se discută mult despre sprijinirea producătorilor autohtoni și, în special, a celor locali. Cum se poate realiza așa ceva într-un stat membru UE, cu o piață de desfacere deschisă, concurențială și cum credeți că ar trebui să se schimbe comportamentul întreprinzătorilor români?

- Concurența, chiar dacă pare amenințătoare pe termen scurt și mediu, este stimulativă pentru dezvoltare pe termen lung. În lipsa ei, comportamentele monopolistice ar putea afecta negativ consumatorii. Trebuie însă ca agenții economici să-și modeleze comportamentul și să dea dovadă de viziune, beneficiind de oportunitățile pe care statul le poate oferi. Se poate interveni în zona producătorilor autohtoni prin susținerea procesării produselor agroalimentare primare în vederea obținerii de produse cu valoare adăugată și de promovare a celor tradiționale și a lanțurilor scurte la nivel local, menținerea și îmbunătățirea mecanismelor de stimulare a investițiilor integrate în producția agricolă, procesare și distribuție, încurajarea parteneriatelor între micii fermieri pentru realizarea în comun a proiectelor de investiții și a cooperării și integrării verticale utilizând schimbul de cunoștințe și instruire. Totodată, este nevoie de mecanisme previzibile și clare de finanțare a activităților de producție agroalimentară și de asigurări pentru riscurile aferente, inclusiv recuperarea creanțelor și acoperirea riscului valutar. Din perspectiva populației, a cumpăra de la producătorii autohtoni înseamnă, mai ales în perioada actualei pandemii, să contribuie la menținerea afacerilor locale cu păstrarea locurilor de muncă și creșterea aportului la bugetele locale prin plata taxelor, prevenirea răspândirii virusului cu limitarea deplasărilor în spații comerciale aglomerate, instalarea unei relații de convivialitate între clienți și comercianți și protejarea mediului, reducând achiziționarea produselor cu lanț lung de transport.

- Ministrul de finanțe Florin Cîțu vede traversarea crizei cu optimism, vorbind despre o revenire economică în V. Este posibil așa ceva, având în vedere constrângerile bugetare, reducerea inerentă a încasărilor și prognozata majorare a pensiilor? Unde s-ar putea situa economia națională la final de 2020, din punct de vedere al indicatorilor macro?

- E foarte posibil ca ministrul să se bazeze pe date și informații pertinente, dar optimismul ar trebui, cred, temperat, deoarece semnele nu par a fi foarte bune. În anii anteriori s-au luat decizii care au vizat cu precădere încurajarea consumului în defavoarea investițiilor, iar acum măsurile impuse de pandemie adaugă costuri suplimentare, greu de acoperit printr-un echivalent al colectărilor bugetare. Pe termen scurt, este posibil ca veniturile statului să fie pozitiv afectate de acordarea bonificațiilor pentru firmele ce plătesc la timp impozitul pe profit, aferent primului trimestru din 2020, dar și cheltuielile cresc urmare plății șomajului tehnic pentru contractele de muncă suspendate. Pe termen mediu, prognozele naționale și internaționale arată o scădere economică importantă, ce va face dificil procesul de diminuare a deficitului bugetar (deja la 4,3% în 2019), cu structură nefavorabilă a cheltuielilor statului, în favoarea celor de personal și asistență socială (peste 60% din total). O posibilă și de dorit soluție ar fi eficientizarea colectării veniturilor, mai ales prin informatizarea ANAF pentru diminuarea evaziunii, în special în zona TVA. Iată un alt context în care accentuarea digitalizării trebuie să fie opțiune cheie. Dacă luăm în calcul previziunile autorităților financiare internaționale pentru România, remarcăm că se așteaptă o contracție importantă a PIB-ului în 2020 (în jur de 5%, conform FMI), cu revenire din 2021 la ritmul de creștere anterior (de aproximativ 4%). Rata șomajului poate avea însă o creștere importantă, spun aceleași surse, ajungând până la 10% în 2020, cu presiune suplimentară pe cheltuielile bugetare. În concluzie, se poate spune că pandemia ne-a găsit într-o situație critică din perspectiva unor indicatori macroeconomici cheie, costurile sale accentuând deficitul bugetar.

 

Citit 12894 ori Ultima modificare Joi, 21 Mai 2020 22:04

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.