În urmă cu doi ani a început pandemia, iar oamenii au golit rafturile de hârtie igienică, făină și conserve. Asta s-a întâmplat nu numai în România. Mai nou, în contextul agresiunii asupra Ucrainei, pe plaiurile mioritice a apărut isteria combustibililor de la pompă, iar apoi, cumpărătorii, cuprinși de frenezie, s-au năpustit asupra rafturilor cu ulei din supermarket-uri. Situația pare a fi revenit la normal, iar autoritățile dau asigurări că produsele agroalimentare nu au cum să lipsească de pe mese. Despre aceste evoluții, dar și despre starea agriculturii gălățene, am stat, recent de vorbă cu Doina Ragea, directorul Direcției pentru Agricultură Județeană (DAJ) Galați.
- Au de ce să fie îngrijorați românii și gălățenii? Ar putea lipsi de la desfacere produse alimentare de bază?
- Nici vorbă. De altfel, noi transmitem săptămânal la Ministerul Agriculturii stocurile de cereale, plante oleaginoase și aromatice, de legume, fructe, miere de albine și conserve, iar acestea sunt mai mult decât suficiente pentru a satisface cererile consumatorilor. E adevărat, au intervenit unele scumpiri, dar le-aș pune mai mult pe seama costurilor energetice, decât, să spunem, pe seama unei temeri nejustificate apărute în contextul socio-politic actual. Uitați și la chestiunea cu uleiul: el nu a dispărut de pe rafturi, doar a apărut o diferență de preț, comercianții au profitat, dar lucrurile vor reveni la normal.
- Asta și în contextul în care anul 2021 a fost unul foarte bun din punct de vedere al producțiilor agricole. Care au fost rezultatele în județ, la principalele culturi?
- Da, au fost producții foarte bune și v-aș da doar câteva exemple: la floarea-soarelui, 3.100 de kg la hectar, față de o medie multianuală de 2.600 de kg, la grâu: 5.500, față de o medie de 4.000-4.500 de kg, 6.500 de kg/hectar la porumb. În plus, în zona legumicolă s-au realizat 94.500 de kg/ha la castraveți, peste 58.000 de kg la tomate în câmp, 31.100 de kg la ardei gras, 29.500 de kg la varză, sau peste 21.000 de kg la rădăcinoase. Doar la mazăre au fost ceva probleme, deoarece au intervenit ploi chiar în perioada de recoltare. Altfel, revenind la ulei, să fim bine înțeleși, România își asigură necesarul din producția internă. De altfel, după calculele noastre, în acest an în județ suprafața cultivată cu floarea-soarelui va crește cu opt procente. Alte creșteri vor fi la cartof (76%), sfeclă (26%), sau porumb (15%), asta și în condițiile în care, trebuie să o spunem, în acest an au scăzut suprafețele cultivate cu grâu din cauza secetei. Totuși, în luna ianuarie am avut umiditate în sol, iar culturile, în afara rapiței, arată bine deocamdată.
- În acest context, ce ne puteți spune despre specificul agricol al județului?
- Mai în tot județul există culturi de cereale, cultura mare, așa cum este denumită, iar în zona Tecuciului este un important bazin legumicol, care se întinde pe raza a șase comune. În Bădălan sunt șase grupuri de producători recunoscute de MADR, în special pe zona de rădăcinoase, dar și cultură mare, iar la Vânători, pe lângă acestea, se cultivă îndeosebi cartoful. Din punct de vedere al zootehniei, nu stăm chiar grozav, asta și datorită orientării spre zona de cereale și legume, dar există ferme de bovine, atât pentru lapte, cât și pentru carne, exploatații de suine, dar și ferme avicole. Aș menționa și faptul că, la această dată, avem circa 240 de apicultori înregistrați, inclusiv în zona de producție ecologică.
- Când am putea și noi să consumăm, pe timp de iarnă, roșii românești? Mai exact, ce se poate face pentru creșterea competitivității în agricultură?
- În primul rând, aș face un apel la cultivatorii de tomate pentru că mai sunt doar două săptămâni până la finalizarea depunerii documentelor în vederea accesării sprijinului acordat acestora, data-limită fiind 1 aprilie. Noi estimăm că ar fi vorba despre circa 4.000 de producători, în creștere evidentă față de anul trecut. În al doilea rând, trebuie accesate proiecte pe fonduri FEADR. AFIR rambursează în 30 de zile cererile de plată și, din informațiile noastre, submăsura de accesare a fondurilor europene pentru legume și construirea de sere nu a fost prea solicitată. În schimb, ”bătălie” a fost pe investițiile în utilaje agricole, dar și pe instalarea tinerilor fermieri. Asta este de apreciat pentru că, în cazul acestora din urmă, un criteriu de selecție a fost achiziționarea de surse de energie regenerabile. De aici, s-a ajuns la instalații de irigat cu senzori și oprire automată atunci când plantele nu mai au nevoie, deci, se poate vorbi și de o modernizare.
