Prefectul Gabriel Panaitescu a revenit în funcție, urmare a unei decizii a instanței în a doua jumătate a lunii ianuarie, în plin val cinci al pandemiei. În prezent, situația sanitară s-a îmbunătățit sensibil, însă România și, în special, Galațiul se confruntă acum cu o problemă nemaiîntâlnită în ultimii 70-80 de ani: valuri de refugiați ucraineni, izgoniți din propriile cămine de conflictul militar din statul vecin. Am stat de vorbă cu Gabriel Panaitescu despre toate acestea și nu numai, într-un recent interviu acordat cotidianului nostru.
- Cum apreciați că a fost și este gestionată această criză umanitară?
- Avantajul este că ne-am pregătit din timp. Au existat semnale în mass-media și am dispus în cadrul unor întâlniri informale cu cei implicați să studiem legislația, iar, în momentul apariției refugiaților, știa fiecare ce are de făcut. A fost un sprijin binevenit și al societății civile, al voluntarilor. Asta până la un punct, pentru că instituțiile statului trebuie să își facă treaba în primul rând. În condițiile în care noi știam exact câți refugiați intră prin punctele de trecere ale frontierei din județ și când trăgeam linie erau mult mai mulți, a fost nevoie să ne lămurim. Și am făcut-o destul de repede, pentru că am realizat că persoane din societatea civilă aduceau refugiați de la Isaccea fără să-și pună problema unde îi duc efectiv. Omul are nevoie de adăpost, de hrană, de medicamente și împreună cu jandarmii și cu cei de la ISU am amenajat o sală de sport. Nu puteau fi duși în tabăra de pe stadion, în frig, mai ales femei cu copii. Eu cred că ne-am descurcat bine. Mulți dintre refugiați își doreau să ajungă în Bulgaria, dar noi ne-am trezit cu ei umblând prin Galați și a trebuit să intervenim.
- În prezent, conform datelor existente, fluxul de refugiați s-a mai redus și este de presupus că situația este mai ușor de administrat...
- Problema este că, la un moment dat, în județ ajungeau și persoane care intrau în țară prin nord, de la Tecuci ajungeau la Galați, iar la aceștia se adăugau cei care intrau pe la Isaccea, Oancea și Giurgiulești. Am luat legătura cu colegii din Brăila și Vrancea și le-am solicitat sprijinul pentru a-i transporta și în județele limitrofe. Însă, am avut și situații în care am relocat persoane din Baza ”Siderurgistul”, unde stăteau la comun, către pensiuni cu restaurant. Am transportat 40-50 de oameni în județul Brăila, lângă oraș, însă, odată ajunși acolo, nu mai doreau să se dea jos din autocar, au refuzat și s-au întors. Doar psihologii pot să răspundă la această anomalie, probabil că s-au speriat. Sunt oameni șocați și, deși doream să le oferim condiții mai bune, unii au plecat în Republica Moldova. Își doreau să stea mai mulți, împreună, nu știu cum să explic, dar noi cred că ne-am descurcat onorabil. Lucrurile sunt mai mult decât complexe și mulțumesc tuturor șefilor de structuri pentru mâna de ajutor dată. Este adevărat că în prezent suntem într-o fază de platou în ceea ce privește intrările de refugiați, dar suntem pregătiți să preluăm și un număr mai mare, în caz de nevoie. Până la urmă, cu empatie oferim tuturor un ajutor umanitar și le asigurăm mai mult decât strictul necesar.
- O altă activitate la ordinea zilei, ca să spunem așa, este recensământul populației și locuințelor. Care este implicarea Instituției Prefectului?
- Suntem direct implicați. Ne aflăm, după cum știți, în faza de autorecenzare. La această dată, monitorizăm situația și pot spune că ne situăm, ca și județ, în primele 10-12 locuri din țară în ceea ce privește completarea chestionarelor. Merge destul de dificil, dar nu din cauză că nu funcționează platforma, așa cum a fost la început. Este un obicei românesc de a lăsa pe ultima zi. Este adevărat că este timp suficient până pe 15 mai. Din cifrele de la statistică, creștem încet. Spre rușinea mea, nici eu nu am completat datele, dar vă rog să mă credeți că nu am avut timp.
- Nu în ultimul rând, peste inflație și secetă s-a suprapus acest conflict militar. Fără a politiza în vreun fel, cum trebuie privită situația economică actuală a județului?
- Nici nu am cum să politizez, pentru că eu sunt independent și situația asta îmi convine de minune. Pe de altă parte, este evident că toate creșterile de prețuri de la combustibili, gaze și curent electric au afectat toți producătorii, de la cei de oțel la cei din industria alimentară, fiind dificil de ținut în frâu aceste cheltuieli. Dar nu am inventat apa caldă și ne putem uita la ce fac țările occidentale în acest sens, în baza unor calcule privind impactul bugetar al măsurilor ce trebuie luate. Este un cumul de factori care acționează asupra bunăstării oamenilor, inclusiv războiul din Ucraina, dar mă gândesc că firme de acolo s-ar putea reloca și, din acest punct de vedere, să apară oportunități pentru Galați. În plus, putem valorifica și abilitățile refugiaților pe piața muncii.
Carte de vizită - Gabriel Panaitescu
Născut în martie 1958, prefectul Gabriel-Aurelian Panaitescu este absolvent al Universității ”Dunărea de Jos” din Galați, specializarea Tehnică Piscicolă, deținând şi un master în energetică și protecția mediului, de la aceeași instituție de învățământ superior.
Fost comisar-șef al Gărzii de Mediu a județului Galați (în perioada 2005 - 2008), Gabriel Panaitescu este și înalt funcționar public. După cum am mai arătat în paginile cotidianului nostru, fostul liberal a mai deținut, în trecut, alte trei mandate de prefect al județului, ultimul dintre acestea până în luna septembrie a anului trecut, cu sprijinul USR. Totodată, Gabriel Panaitescu are și un mandat de subprefect la activ, în urmă cu aproape un deceniu.
Date de contact pentru sprijinirea refugiaților
Reamintim faptul că, încă din luna februarie, la nivelul județului Galați a fost constituit un grup de lucru, cu program 24/24, care funcționează la nivelul Prefecturii. Toți cei care vor să ofere sprijin pentru cetățenii veniți din Ucraina (masă, cazare, alimente de bază, transport etc.) pot apela numerele de telefon: 0236/460.055 sau 0790/288.000 sau pot trimite un mail pe adresa Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..
De asemenea, în vederea organizării eficiente și unitare a întregii misiuni umanitare, reprezentanții societății civile care doresc să se implice pot trimite intențiile de sprijin și la adresa de e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..
