Care vor mai fi „mişcările de trupe” la frontiera de est a Uniunii Europene? După trei trimestre din acest an, comisarul şef Didel Bădărău (foto), şeful Inspectoratului Judeţean al Poliţiei de Frontieră Galaţi apreciază că lucrurile sunt aşezate pe un făgaş normal, cel puţin aşa reiese din răspunsurile la întrebările pe care i le-am adresat. Iată-le!
- Domnule comandant, ştim că fiecare zi care se scurge în activitatea dumneavoastră înseamnă şi un pas în plus către integrarea României în spaţiul Schengen.
- E adevărat, prin tot ceea ce facem în mod curent, dar şi prin activităţi speciale, ne pregătim şi pentru evaluarea Schengen. Vreau să vă spun că experţi UE au făcut deja, în mai multe etape, preevaluări ale potenţialului nostru de acţiune. Ultima dintre acestea a fost acum o săptămână şi a fost organizată în zona Iaşi, Botoşani, Suceava.
Dar evaluările finale pe frontierele terestre vor începe la anul, în martie. Ceea ce ştim e că personalul nostru se autoevaluează permanent întrucât lucrează efectiv după procedurile manualului Schengen. Personalul este, deci, foarte bine pregătit şi se presupune că în 2011 vom fi deja integraţi în spaţiul Schengen. Asta înseamnă că de aici până la Atlantic cetăţenii din ţările componente Schengen vor circula liber fără niciun control la frontierele interstatale.
În acest moment, mai sunt şi unele excepţii în Europa cum ar fi, de exemplu, Anglia şi Irlanda, care nu sunt integrate în Schengen, dar care sunt membre ale UE. Bineînţeles, în această situaţie mai sunt România, Bulgaria şi Cipru. Alte excepţii le reprezintă Norvegia şi Islanda, care fac parte din Schengen, dar care nu sunt membre UE.
- România, prin poziţia sa geografică, are mai multe porţiuni de teritoriu care constituie frontieră externă în raport cu Uniunea Europeană…
- Da, frontiere externe ale UE sunt la graniţa cu Ucraina, în judeţele Satu Mare, Maramureş, Suceava şi Tulcea. O altă frontieră externă e cu Republica Moldova (judeţele Botoşani, Iaşi, Vaslui şi Galaţi). Mai există, de asemenea, o frontieră externă cu Serbia şi, nu în ultimul rând, o altă frontieră externă o constituie Marea Neagră.
Totodată, aeroporturile constituie frontieră externă şi în toate aceste zone se exercită controale ale Poliţiei de Frontieră. Dar dacă, de pildă, un cetăţean francez soseşte cu o cursă aviatică la Bucureşti, acesta fiind dintr-o ţară intercomunitară nu mai este supus decât unui control antitero. În fine, la frontiera cu Bulgaria sau cu Ungaria deja nu se mai fac controale specifice de frontieră, ci doar cele cu caracter antitero.
- Aşadar, visul de veacuri al oricărui român de a circula liber pe bătrânul continent devine o realitate completă odată ce vom intra şi noi în structurile Schengen, după ce am aderat deja la UE, situaţie care oricum ne-a creat o largă deschidere în acest sens.
- Da, dar trebuie să vă spun că următorul pas spre integrarea în structurile europene ce conferă o largă libertate de mişcare şi cetăţenilor români, trebuie să aibă neapărat la bază capacităţi moderne, sigure de supraveghere şi monitorizare, de personal foarte bine pregătit în structurile Poliţiei de Frontieră din România, precum şi logistica necesară unei asemenea ambiţios demers.
Ilegaliştii de la Prut
- Şi cum stăm la aceste capitole?
- În câteva cuvinte, pentru că zilele acestea ne-am încheiat şi socotelile pe trei trimestre din acest an, pot afirma că situaţia este sub control. Nu redăm alte cifre din bilanţul nostru, dar e important de reţinut ca element de interes că, începând cu luna martie a anului în curs, au crescut destul de mult trecerile ilegale ale frontierei.
Au fost depistaţi într-o astfel de situaţie, adică trecând ilegal Prutul, 120 de cetăţeni din Republica Moldova, trei din Rusia şi doi din Georgia. Mai e de reţinut că din cele 125 de persoane un număr de 26 au solicitat statut de azilant.
Şi, pentru prima dată, acest lucru a fost făcut şi de 24 de cetăţeni moldoveni. De ce? Din cauza evenimentelor din primăvară de la Chişinău. Au trecut ilegal Prutul, în special bărbaţi speriaţi, îngrijoraţi cu privire la propria viaţă. Au mai fost în această situaţie doi georgieni care, la fel, au pornit în pribegie din cauza conflictelor de la graniţa cu Osetia de Nord.
- Dar ce spun aceste persoane vizavi de gestul lor ilegal?
- Mare parte dintre ei sunt oameni de condiţie modestă, care trec Prutul cu gândul că poate găsesc de lucru pe la noi; n-au bani, n-au haine…
- Ce altă latură a activităţii dumneavoastră din această perioadă e de subliniat?
- Putem spune că am acţionat prompt, calificat împotriva grupărilor de traficanţi de ţigări. De la începutul anului am organizat şi desfăşurat patru operaţiuni de amploare ce au avut ca nume de cod: „Mateloţii”, „La familia”, „Taifunul” şi „Occident” şi, cu aceste ocazii, am şi reuşit reţinerea şi arestarea a 18 persoane (români, moldoveni, ucraineni, bulgari şi greci).
- Dar apropo de profilul moral şi profesional al poliţistului de frontieră gălăţean, ce ne puteţi spune?
- Vă ofer un singur element sugestiv. În acest an, faţă de aceeaşi perioadă din 2008, s-a dublat numărul cazurilor de rezistenţă la corupţie a poliţiştilor de frontieră. Ce înseamnă aceasta? Că în 14 cazuri, poliţiştii de frontieră nu s-au lăsat mituiţi, anunţând imediat cadrele de specialitate din structurile anticorupţie. Anul trecut am avut doar 7 astfel de cazuri.
