De câteva zile, pe la porţile de intrare (dinspre vest) în România au crescut considerabil valorile traficului. August e lună de concediu în Italia şi în Spania, adică în două dintre destinaţiile cele mai importante pentru românii plecaţi la muncă în străinătate.
Unda de şoc de la punctele de intrare în ţară s-a propagat, iată, şi la ghişeele de Serviciului Paşapoarte Galaţi. Se vede asta cu ochiul liber, dar realitatea ne-a fost confirmată şi de comisarul şef Aurelian Păduraru, şeful serviciului amintit.
„Dacă, într-o zi obişnuită, primeam aproximativ 100 de solicitări la ghişeu, luni, 2 august, am înregistrat 203 cereri, iar pe data de 3 august – 246 de cereri”. Bun, dar în Italia şi Spania, ţări membre ale Uniunii Europene ca şi România, se poate circula liber, pe baza cărţii de identitate…
„Da, este adevărat”, ne confirmă Aurelian Păduraru, „dar din discuţiile pe care le avem permanent cu cei care solicită paşaport am înţeles că în Italia, Spania şi mai ales în Marea Britanie au fost depistate cazuri de cetăţeni care s-au prezentat cu cărţi de identitate falsificate şi atunci cetăţenii români sunt nevoiţi să prezinte, în anumite situaţii, şi paşapoartele”.
„Din Anglia, a venit la un moment dat o studentă care ne-a spus că are colegi care sunt solicitaţi ca translatori în situaţii în care cetăţeni din ţări non UE se recomandă în faţa autorităţilor cu cărţi de identitate româneşti. Normal, autorităţile din Anglia sunt acum mai circumspecte atunci când verifică identitatea persoanelor ce le trec graniţele”.
„De asemenea, în Italia sau în Spania, cetăţenii români care sunt stabiliţi şi care muncesc de mai mulţi ani acolo beneficiază de nişte drepturi şi, pentru a le obţine, băncile şi angajatorii le cer paşaportul. Unora, de exemplu, le intră la un moment dat în cont un ajutor social pe care nu-l pot accesa apoi decât pe baza paşaportului”.
Se preiau toate cererile
Am înţeles în mare de ce mai au nevoie românii care muncesc în străinătate şi de paşaport, dar în situaţia dată, când solicitările de paşapoarte sunt duble sau triple ca număr, face sau nu faţă colectivul serviciului Paşapoarte?
„Da, suntem în măsură să preluăm toate cererile, dar nu mai mult 250 pe zi. Programul nostru de lucru este de luni până vineri, de la ora 8,30 la ora 16,30, miercuri fiind 8,30-18,30. Şi, după primirea cererii şi a documentelor, termenul de aşteptare până la eliberarea paşaportului este de 14 zile”.
Mai trebuie specificat că cetăţenii pot solicita paşapoarte electronice, documente care sunt mai eficiente, având şi mai multe elemente de siguranţă (50), care au înglobate într-un cip şi amprenta titularului documentului şi au o valabilitate de cinci ani, faţă de paşapoartele temporare, concepute pe aplicaţia veche şi care sunt valabile numai un an de zile.
Evident, marea majoritate a solicitărilor se referă la paşapoartele electronice, de nouă generaţie, ce au suport de plastic cu imprimare laser. Acestea nu sunt procesate însă aici. Imprimeria Naţională este cea care a câştigat licitaţia pentru elaborarea documentelor”.
Ah, taxele!…
Pentru un paşaport electronic trebuie să plăteşti în total 276 lei. Din păcate, Imprimeria Naţională nu şi-a mai deschis un cont la Trezorerie, aşa cum era înainte, iar cetăţenii trebuie să plătească acum 244 lei (costul propriu-zis al paşaportului) la CEC, precum şi suma de 32 de lei,care reprezintă taxa consulară, care se poate plăti în spaţiul organizat chiar în cadrul Serviciului Paşapoarte.
Pentru un paşaport temporar se plătesc în aceleaşi locuri 84 de lei şi, respectiv, 32 de lei. Paşapoartele temporare sunt procesate la Galaţi şi pot fi obţinute în numai trei zile. Dar au valabilitate de numai un an de zile şi, în plus, ţări precum Japonia nu recunosc acest document şi pretind doar paşaportul electronic.
Afară, în sala de aşteptare a Serviciului Paşapoarte erau, la ora când am făcut noi documentarea, câteva zeci de persoane. Cetăţenii întocmeau şi nişte liste proprii de aşteptare, o măsură de autodisciplinare în situaţiile în care, aşa cum se întâmplă în luna august, afluxul de solicitanţi se dublează.
„Noi ne-am organizat de aşa manieră încât să facem faţă solicitărilor şi nu trimitem oamenii acasă chiar dacă unii întârzie un pic şi peste ora 16,30. Rămânem şi peste program, dar şi cei care ne solicită trebuie să fie înţelegători şi să aibă răbdare”, a ţinut să precizeze comisarul şef Aurelian Păduraru.
Foto: Vasile Caburgan, Bogdan Codrescu