Noul Cod penal reduce limita de vârstă privind răspunderea penală a minorilor de la 14 la 13 ani. Minorii din Franţa şi Marea Britanie, de exemplu, răspund penal de la 10 ani.
Noul Cod Penal este acum la Parlament pentru dezbateri, după ce proiectul a fost aprobat de Guvern. În cazul în care această lege va fi votată de parlamentari, schimbările aduse vor fi destul de drastice pentru minorii cu intenţii infracţionale.
În titlul V din noul Cod Penal sunt prevăzute regulile de răspundere penală cu privire la minori. Se pare că aceste reglementări constituie unul dintre punctele centrale ale reformei propuse de proiectul noului Cod penal. Astfel, în primul rând, proiectul propune reducerea limitei de vârstă de la care este posibilă angajarea răspunderii penale a minorului de la 14 la 13 ani.
Din ce în ce mai multe fapte penale comise de minori
Modificarea propusă are la bază creşterea continuă în ultimii ani a numărului faptelor penale săvârşite de minori cu vârsta sub 14 ani, aceştia ajungând nu de puţine ori să comită fapte foarte grave sau să fie atraşi în activitatea grupurilor de criminalitate organizată tocmai pe considerentul că nu pot fi traşi la răspundere penală.
Un alt motiv al modificării a avut la bază datele statistice privind expertizele făcute cu privire la existenţa discernământului în cazul minorilor cu vârsta cuprinsă între 14 şi 16 ani, potrivit cărora, în peste 90 la sută dintre cazuri, s-a stabilit existenţa acestui discernământ, ceea ce înseamnă că, de regulă, discernământul există anterior vârstei de 14 ani.
"Acest lucru este firesc, progresul tehnologic şi mediul social contemporan favorizând o maturizare mai rapidă a adolescenţilor în raport cu perioada de acum patru decenii", se arată în expunerea de motive a noului Cod penal.
Cum e în Europa?
Totodată, modificarea se înscrie într-o tendinţă generală în dreptul european al minorilor, căci limita de vârstă de la care minorul răspunde penal este, cum spuneam, de 10 ani în Franţa (art. 2 din Ordonanţa din 2 februarie 1945, modificată în 2002), Marea Britanie (art. 34 Crime and Disorder Act 1998) şi Elveţia (art. 3 din Legea din 20 iunie 2003, în vigoare de la 1 ianuarie 2007), de 12 ani în Grecia (art. 126 C. pen.) şi Olanda (art. 77b C. pen.), iar în Spania vârsta este stabilită în prezent la 14 ani, existând însă un proiect de lege aflat în curs de dezbatere parlamentară care prevede coborârea acestei vârste la 12 ani.
La şcoală, nu după gratii
A doua modificare majoră adusă de proiect în această privinţă este renunţarea completă la pedepsele aplicabile minorilor care răspund penal, în favoarea măsurilor educative.
Proiectul propune două măsuri educative privative de libertate: internarea într-un centru educativ pe o durată de la unu la 3 ani şi respectiv internarea într-un centru de detenţie, pe o durată de la 2 la 5 ani sau, în mod excepţional, de la 5 la 15 ani.
Măsura internării într-un centru de detenţie se dispune pe o perioadă de la cinci la 15 ani doar în ipoteza comiterii unor infracţiuni foarte grave, pentru care legea prevede pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau pedeapsa închisorii pe o perioadă de cel puţin 20 de ani.
Regimul prevăzut pentru executarea acestor măsuri este astfel conceput încât să poată fi individualizat şi adaptat în funcţie de conduita fiecărui minor.
Astfel, atunci când minorul dovedeşte că a făcut progrese semnificative în direcţia reintegrării sociale, după executarea a cel puţin jumătate din durata măsurii, se poate dispune fie înlocuirea acestei măsuri cu măsura asistării zilnice, dacă nu a împlinit vârsta de 18 ani, fie eliberarea, atunci când a împlinit această vârstă.
În ambele ipoteze, instanţa va impune respectarea uneia sau mai multor obligaţii, dintre cele neprivative de libertate. Se asigură astfel supravegherea minorului în perioada imediat consecutivă repunerii în libertate, ştiut fiind că riscul comiterii de noi infracţiuni este mai mare în această perioadă.
Rămâne de văzut când vor intra în vigoare însă aceste schimbări, proiectul Codului penal fiind în acest moment, cum spuneam, în Parlament.
