Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a pronunţat, luni, 21 septembrie, în dosarul în care a fost formulat un recurs în interesul legii cu privire la barourile paralele. Recursul în interesul legii a fost promovat de Ministerul Public, deoarece a existat o practică judiciară neunitară: „Într-o orientare, instanțele au considerat că persoanele care nu fac parte din formele de organizare profesională consacrate prin Legea nr. 51/1995, republicată, şi îşi desfăşoară activitatea în cadrul unor structuri constituite din iniţiativa unor persoane particulare, săvârşesc infracţiunea prevăzută de art. 348 din Codul penal / art.281 din Codul penal anterior, privind exercitarea fără drept a unei profesii, iar alte instanţe au considerat că persoanele mai sus menţionate nu pot fi trase la răspundere pentru comiterea infracţiunii de exercitare fără drept a unei profesii sau activităţi, deoarece nu sunt întrunite condiţiile prevăzute de art. 348 din Codul penal”, se arată pe site-ul Uniunii Naţionale a Barourilor din România.
Infracţiune stabilită de ÎCCJ
În urma acestui recurs, judecătorii ÎCCJ au decis că "Fapta unei persoane care exercită activităţi specifice profesiei de avocat în cadrul unor entităţi care nu fac parte din formele de organizare profesională recunoscute de Legea nr.51/1995 privind organizarea şi exercitarea profesiei de avocat republicată, cu modificările şi completările ulterioare, constituie infracţiunea de exercitare fără drept a unei profesii sau activităţi prevăzută de art. 348 Cod penal”.
Potrivit hotărârii date de instanţa supremă, doar avocaţii înscrişi barourile care fac parte din Uniunea Naţională a Barourilor din România pot pleda în faţa instanţelor de judecată. Astfel, în urma acestei decizii, toţi cei care erau înscrişi în Baroul Constituţional, înfiinţat de Pompiliu Bota, în urmă cu peste 10 ani, riscă să fie condamnaţi.
Se speră la o practică unitară
„Însuşirea temeiurilor invocate în recursul în interesul legii înlătură orice interpretare care adaugă nepermis sau refuză aplicarea strictă a legii, care nu a permis niciodată înfiinţarea barourilor de către particulari. Hotărârea pronunţată în soluţionarea recursului în interesul legii pune capăt unei practici judiciare neunitare, care a adus grave prejudicii intereselor justiţiabililor şi consumatorilor de servicii juridice, care au fost induşi în eroare cu privire la dobândirea şi folosirea titlului profesional de avocat în activităţi care, potrivit legii, sunt rezervate persoanelor care asigură exercitarea calificată a dreptului constituţional la apărare cu garanţiile pe care legea le conferă celor care au dobândit, potrivit legii, calitatea de avocat”, explică Gheorghe Florea, preşedintele Uniunii Naţionale a Barourilor din România.
Decizia Curţii Supreme vine după ce mai multe instanţe din ţară s-au pronunţat cu privire la practicarea avocaturii de persoanele înscrise în Baroul Bota. O parte dintre aceste decizii judecătoreşti le dădeau dreptate celor din Baroul Bota, astfel că aceştia practicau avocatura în mai multe instanţe din ţară. Au fost însă şi cazuri în care avocaţii din acest barou au avut probleme cu legea, după ce au pledat în faţa instanţelor de judecată.
