* Prima astfel de evocare în oraşul nostru * Expoziţia din holul universităţii va rămâne deschisă până pe 20 noiembrie *
„Rendez-vous - Galaţii de altădată” - scria duminică pe frontispiciul Universităţii „Dunărea de Jos”. În stradă, un Mercedes din ‘66 îi aştepta pe gălăţenii dornici de plimbări pe Domnească.
Intrăm. În marea sală de jos a Universităţii, ce să vezi? Bănci şi felinare de epocă, adevărate, nu din carton, monşeri şi demoazele, mese cu dulceaţă şi prăjituri, lumânări, samovare cu ceai, într-un colţ, o masă cu halbe de epocă şi trei muşterii-actori cu rolul din Caragiale învăţat până la cotor, lume peste lume, bre, venită cu maşina timpului la five o’clock.
Actorul Lică Dănilă, ca un Venturiano cu melon şi musteţi de epocă, face deschiderea ca un crupier sadea: povesteşte despre vasele mari, despre teii Domneascăi despre aroma trecutului.
Pe margini, notabilităţi, boemă, curioşi: primarul Galaţiului, discret. E poate pentru prima oară la un eveniment în care nu este fotografiat edilul şef sau VIP-urile, ci elevii şi studenţii îmbrăcaţi ca străbunicii, cu eleganţă: frac sau redingotă, papion, melon, rochii cu volane, pălăriuţe...
Mai notăm prezenţa directorilor Muzeului de Istorie şi al Bibliotecii, a pătimaşilor Istoriei - profesorii Dan Râpă, Mihalache Brudiu, cercetătorul Tudose Tatu, cunoscutul cartofil Costel Gheorghiu.
De o parte, actorii – Dan Căpăţână, Petrică Păpuşă, Florin Toma şi Marian Tănase, de la Dramatic – de, fac politică. Politica… lui Caragiale: „E criză, monşer!” În sală, un deputat actual – Florin Pâslaru. „Mă, ştii ce ne-ar trebui nouă? O tiranie!”, spune un personaj, fără să cunoască viitorul.
Urmează discursuri actuale despre Galaţii vremurilor: organizatorii. Ionuţ Negru şi istoricul Valentin Boldea, coiniţiatorii acestei superbe nebunii, arhitecta şefă a oraşului, reprezentanta Asociaţiei pentru Tranziţia Urbană… Pe un ecran, vedem de asemenea imagini cu clădirile glorioase, unele proiectate de Mincu sau Anonescu...
Proiectul cultural, realizat de Asociaţia pentru Tranziţia Urbană şi Primăria Municipiului Galaţi, are finanţare nu din oraş: din timbrul arhitecturii, finanţare oferită de către Uniunea Arhitecţilor din România. Au ajutat însă multe instituţii: Primărie, Prefectură, Biblioteca „V.A. Urechia”, Muzeul de Istorie, Teatrul Dramatic, Teatrul Muzical, Colegiul Naţional Pedagogic, colecţionari, oameni de cultură, Ecosal etc., ne spune coordonatorul proiectului, Ionuţ Negru.
„Ne-am dori să înţelegem că istoria Galaţiului nu a plecat de la un colos industrial. Noi ştim doar de Combinatul Siderurgic… Şi să nu ne mai uităm cu atâta jind în Vest – şi noi avem peste 200 de monumente!”, spune Ionuţ Negru.
Dintre acestea, 25, plus un edificiu demolat după Revoluţie, au fost expuse aici în mari fotografii, pe panouri. Expoziţia va sta deschisă la Universitate până pe 20 noiembrie.
Ionuţ Negru, care a făcut un apel la profesorii de istorie, pentru a susţine periodic şi o oră de Istorie a Galaţiului, are în continuare idei îndrăzneţe: lângă vechile clădiri va încerca să monteze, printr-un proiect, info-choşcuri electronice, mici ecrane din care să afli, punând doar degetul, amănunte despre construcţie, epocă şi locatarii de seamă… Deocamdată, superbele pliante cu clădiri vechi, împărţite gratuit şi duminică, vor ajunge în şcolile gălăţene.
A fost un eveniment special, cum n-am văzut decât prin Ardeal sau prin Capitală, în care istorici şi iubitori „mireni” ai trecutului au găsit sursă de plăcere, dar şi de idei. Bine ar fi dacă acesta va fi doar începutul unei tradiţii! Pe când şi un bal al oraşului?
