* În primăvară se va săpa şi la cavoul roman * Vor veni şi arheologi din Ucraina * Patru arheologi cu 34 de perechi de braţe * Anul viitor – o sută de săpători
„Sperăm ca la anul să fie aici măcar zece arheologi”, spune directorul Muzeului de Istorie, prof. Cristian Căldăraru, cu care am vorbit pe şantierul arheologic deschis în Cartierul Dunărea. Acum, sub îndrumarea a patru arheologi din ţară, lucrează aici 30 de muncitori zilieri care au fost specializaţi. „La anul vor fi şi alţii, până la o sută: fiecare arheolog va conduce atunci un lot de zece muncitori.
Deci va fi o chestiune demenţială! E o suprafaţă de 7,4 de hectare!” Directorul ne asigură că lucrările se vor încheia anul viitor: „Un şantier poate să dureze câţiva ani atunci când lucrează un singur arheolog, câţiva oameni. Când ai însă în spate zece sau 12 specialişti şi forţă de muncă, când ai utilajele care să te ajute să evacuezi pământul cercetat, totul durează mai puţin. Logistic, avem totul pregătit. Voi păstra pe aceşti oameni inimoşi şi în continuare, pentru alte săpături din judeţul Galaţi. La vară vor fi implicaţi şi studenţii noştri de la Istorie, căci voi relua parteneriatul cu Universitatea Dunărea de Jos. Trei ani, am lucrat deja la Negrileşti cu studenţii.”
Astfel, studenţii de la Galaţi au şansa de a întâlni Istoria nu numai pe hârtie! „Mai am o promisiune de la Facultatea de Istorie de la Odessa: într-o discuţie pe care am avut-o acum două săptămâni cu decanul facultăţii, i-am propus să primim şi studenţii lor în perioada lor de practică. Facultatea sa are specialişti şi în istorie romană, şi în istorie greacă veche… Decanul m-a asigurat că poate veni un arheolog şi de la ei, pentru două săptămâni, însoţit de studenţi care vor avea şansa să lucreze efectiv.” Un lucru extraordinar, căci Valul lui Traian, drumul de apărare-fortificaţie ca un zid chinezesc roman, leagă acum trei ţări, trecând prin România, Republica Moldova şi Ucraina… Fără să fie exploatat încă arheologic sau turistic!
Echipă naţională
„Ceea ce se întâmplă în zilele acesta şi în următoarele luni este de bun augur! A fost o fugă epuizantă după specialişti, dar acum avem o echipă excelentă coordonată de dr. Gabriel Jugănaru”, ne-a mai relatat directorul Muzeului de Istorie. De la acesta am mai aflat că aceeaşi echipă va săpa în sfârşit, la primăvară, şi la cavoul roman din Cartierul Dunărea, cel descoperit şi… acoperit la loc cu pământ, înainte de Revoluţie.
Echipa de arheologi este condusă de dr. Gabriel Jugănaru, arheolog - expert tulcean, cu peste două decenii de arheologie la activ. Acum câţiva ani, îl găseam implicat într-o lucrare de maximă importanţă: a fost în echipa care a descoperit vestigii ale culturii Gumelniţa tocmai în Deltă, o zonă considerată prea recent formată ca să intereseze Istoria. A lucrat atunci într-o echipă formată din arheologi români şi francezi. La Galaţi este secondat acum de dr. în arheologie dr. Valentin Parnic din Călăraşi, de dr. Florin Topoleanu, Tulcea – vicepreşedintele Comisiei Naţionale de Arheologie din România, şi de Adrian Adamescu, doctorand la Iaşi, care lucrează în cadrul muzeului gălăţean. „Suntem numai doctori şi doctoranzi”, observă cu umor aşezat arheologul Gabriel Jugănaru.
„Cartierele” sitului
„Întregul sit a fost împărţit în cinci zone”, mi-a explicat şeful echipei de arheologi. „Acum se lucrează într-o zonă de cinci mii şi ceva de metri pătraţi. Se sapă până când îngheaţă pământul. S-a început din partea de vest, dinspre necropolă, şi, prin învăluire, ca nişte cuceritori, vom ajunge la castellum şi la incintele cu şanţ de pământ.” Pentru nespecialist, pare un simplu şantier: lângă gardul Cimitirului Cătuşa, două birouri-container, un WC ecologic, apoi începe câmpul brăzdat de şanţuri, cu oameni care sapă cu mare grijă.
