Puţini ştiu că termenul „Black Friday” a apărut pentru prima oară în 1960 pentru a marca începutul sezonului de cumpărături pentru Crăciun. În română, termenul „Black Friday” înseamnă „vinerea neagră”. Culoarea vine de la faptul că pe vremea când contabilitatea se făcea de mână, pe hârtie, folosind cerneală, pierderile magazinelor erau trecute cu roşu, iar profitul cu negru.
De ce a devenit atât de populară
Totul a pornit de la americani. Deşi „Black Friday” nu este recunoscută drept sărbătoare de guvern, majoritatea angajaţilor din SUA au liber în ultima vineri a lunii noiembrie (cu excepţia celor care lucrează în domeniul retail). Fără îndoială, reducerile atrag pe oricine atunci când e vorba să cumpere ceva, motiv pentru care comercianţii au decis să facă reduceri uriaşe într-o singură zi din an şi să vadă care e rezultatul. Fireşte, oamenii au cumpărat absolut tot, chiar dacă de unele lucruri nu aveau nevoie în momentul respectiv, profitul companiilor de retail fiind mai mare decât în orice perioadă a anului. Pe măsură ce anii au trecut, din ce în ce mai mulţi comercianţi au declarat că participă la Black Friday; concurenţă a devenit mai mare, preţurile, şi mai mici. În America, majoritatea magazinelor tratează „Black Friday” ca pe testul suprem: îşi deschid porţile la ora 5 dimineaţa, toţi angajaţii sunt cu ochii în patru şi fac tot posibilul ca totul să se desfăşoare cât mai rapid cu putinţă. În cele din urmă, totul se rezumă la profitul uriaş pe care aceştia îl obţin într-o singură zi.
Desigur, americanii au devenit hipnotizaţi de „Black Friday” şi formează cozi la uşile magazinelor cu ore bune înainte de deschidere pentru a prinde un loc cât mai aproape de uşă. În momentul în care uşile s-au deschis, începe un adevărat haos: toată lumea aleargă spre raionul unde există produsele dorite.
„Vinerea neagră” la români
Românii au făcut un obicei din a importa cât mai multe evenimente de anvergură de la americani. Valentine’s Day a fost un succes deosebit din punct de vedere al comercianţilor, românii cheltuind destul de mult pe 14 februarie pentru a-şi surprinde plăcut partenerii de viaţă.
Aşa că de ce nu s-ar importa şi „Black Friday”? În 2011, eMag şi Flanco, doi retaileri care au fost forţaţi să fuzioneze din cauza crizei financiare, au organizat pentru prima oară „Vinerea neagră” la Români. Rezultatele nu au fost extraordinar de bune în primă instanţă, campania însemnând pierderi pentru ambele companii. În 2012 situaţia s-a mai imbunătăţit, evenimentul de shopping aducând zero profit, dar şi zero pierderi. Într-adevăr, „Black Friday” a prins la Români şi în numeroase cazuri oamenii îşi strâng bani pentru ziua respectivă.
Se dau şi ţepe
Există un factor psihologic care intervine atunci când decidem să achiziţionăm un bun: cu cât e mai mare reducerea, cu atât preţul pare mai avantajos. Partea proastă e că acest aspect nu asigură neapărat faptul că preţul de după reducere chiar e unul redus. Au fost numeroase cazuri în care oamenii care au vrut să achiziţioneze un produs online au observat că la câteva zile sau ore înainte de debutul „Black Friday” preţul a urcat deodată şi nejustificat. Se pare că practica asta chiar se aplică în România şi au fost numeroase cazuri în care oamenii s-au păcălit pentru că nu au urmărit produsul din timp. Au fost cazuri în care un laptop costa 2.000 de lei, iar cu o zi sau două înainte de „Vinerea neagră” preţul i-a sărit de-odată la 2.400 de lei, urmând ca în dimineaţa evenimentului de shopping cu reduceri colosale, laptopul să apară la preţul de 1.800 de lei, cu o reducere de 600 de lei, deşi reducerea reală era doar de 200 de lei.
În 2013, eMag şi Flanco au decis să facă „Black Friday” mai devreme, pe 22 noiembrie. Majoritatea celorlalte magazine li s-au alăturat, dar un eveniment asemănător a avut loc şi pe 29 noiembrie, concomitent cu America.
