Cine a vizitat măcar puţin din Bucovina poate spune, pe şleau, că întreaga regiune e un muzeu în aer liber. Ei bine, în judeţul Suceava există o comună care chiar a fost declarată, în 2004, conform unei hotărâri de Consiliu Local, drept comună-muzeu. Este vorba despre Ciocăneşti.
Case „brodate” sau „încondeiate”
Ce este unic în lume la Ciocăneşti este faptul că majoritatea gospodăriilor au sculptate şi pictate pe faţadă motive tradiţionale, împrumutate de pe costumele naţionale româneşti. Satele Ciocăneşti şi Botoş nu sunt cunoscute doar de turiştii români, dar şi de cei din străinătate, care rămân pur şi simplu uimiţi de pitorescul micii comune montane. Şi unii şi alţii apreciază oaza de frumuseţe tradiţională din inima Bucovinei. Deşi are o istorie veche în spate, Ciocăneşti a devenit celebru în lume abia acum vreo 60 de ani când s-a lansat moda caselor încondeiate. Totul a început când Leontina Ţăran s-a hotărât să-şi renoveze casa. Acum, casa ei este muzeu, pentru că este prima care a fost pictată, în anul 1950.
Istoric şi aşezare
Comuna Ciocăneşti cuprinde satele Ciocăneşti şi Botoş şi este atestată documentar din anul 1400, într-un hristov prin care se consemnează primirea muntelui Suhard, de către Alexandru cel Bun, de la doamna sa Ana, ca danie de domnie.
Din punct de vedere geografic, comuna turistică este aşezată în partea de sud - vest a judeţului Suceava, la 106 km de reşedinţa de judeţ. Comuna este dispusă de o parte şi de alta a râului Bistriţa Aurie şi a drumului naţional 18, la o altitudine de 800-900 m pe vale.
Teritoriul Comunei Ciocăneşti include porţiuni din munţii Suhard şi Obcina Mestecănişului. Încă de la intrare, afli de pe panourile publicitare despre oferta de agroturism, despre pârtia de ski, despre muzeul în aer liber, despre Festivalul şi Muzeul Ouălor Încondeiate şi despre cel al păstrăvului.
De unde vine numele localităţii?
Denumirea de Ciocăneşti vine de la meşterii făurari de arme care „ciocăneau” cu măiestrie fierul. Aici a fost prima aşezare locuită întâlnită de ctitorii Moldovei, începând cu Bogdan şi Dragoş, întemeietorul de ţară, până la Ştefan cel Mare şi Sfânt, în secolul al XV-lea. „Ciocănarii de arme” din atelierele lui Ştefan cel Mare, din această zona, erau renumiţi pentru că l-au ajutat pe domnitor să apere Moldova de cotropitori.
