Când eram mici, părinţi ne dădeau fel şi fel de sfaturi pentru a ne convinge să renunţăm la anumite ticuri sau pentru a ne calma când ne loveam la joacă. Majoritatea sfaturilor erau bune, însă o parte dintre ele au fost dovedite drept false de către specialişti. Adevărul e că unele dintre acestea au fost transmise din generaţie în generaţie, un fel de leacuri băbeşti, medicii spunând că trebuie stopate unele „mituri urbane” pe care părinţii le transmit copiiilor.
„Suflă pe rană ca să nu te mai doară”
Ce-i drept, şi în prezent mai facem lucrul acesta când ne tăiem sau ne julim la un deget pentru că suflatul chiar calmează durerea. Totuşi, cercetătorii avertizează că obiceiul nu este deloc sănătos. Motivul pentru care specialiştii ne avertizează că nu e bine să respirăm peste o rană e simplu: gura este plină de bacterii, iar orice julitură trebuie protejată de microbi cu orice preţ. Doctorii sfătuiesc să folosiţi o foaie de hârtie pentru a face vânt asupra rănii în locul respiraţiei.
„Nu-ţi mai trosni degetele, o să-ţi tremure mâinile la bătrâneţe”
Pentru o lungă perioadă de timp medicii au crezut că, într-adevăr, pocnitul excesiv al degetelor poate cauza artrita la bătrâneţe. Pe de altă parte, e lesne de înţeles de ce părinţii ne-ar da acest sfat: pocnitul degetelor e destul de enervant uneori.
În ultimele decenii au existat mai multe studii care au analizat în detaliu potenţiala legătură dintre artrită şi trosnitul degetelor. În 1975, un profesor de la UCLA a realizat un studiu pe rezidenţii de la un cămin de bătrâni şi nu a găsit nicio asociere între acest obicei şi artrită. Un alt studiu realizat în 1990 pe un eşantion mai mare a ajuns la aceeaşi concluzie.
“Lasă rana să respire ca să se vindece mai repede”
Mulţi părinţi şi bunici îşi sfătuiesc odraslele să nu ţină acoperită o rană cu un plasture, argumentând că din cauza umezelii aceasta se va vindeca mult mai greu. Adevărul este că mitul a fost infirmat încă din 1962, când un medic britanic a studiat influenţa umezelii asupra vindecării. Doctorii spun clar că o rană trebuie să stea acoperită cel puţin cinci zile astfel încât vasele de sânge să se poată dezvolta mai uşor.
Curăţarea urechilor cu beţişoare cu vată
Adevărul este că beţişoarele din comerţ, folosite de oameni pentru a curăţa urechea sau nasul, nici măcar nu au fost făcute pentru aşa ceva. Pe majoritatea ambalajelor scrie că acestea sunt folositoare pentru a curăţa colţuri din casă, nicidecum cavităţi ale corpului uman.
Tocmai din acest motiv specialiştii avertizează să nu mai folosim aceste beţişoare care pot împinge cerumenul mai aproape de timpan în loc să-l îndepărteze şi astfel putem avea probleme cu auzul.
Un nou studiu afirmă că… nu ar mai trebui să ne curăţăm urechile deloc. Aceştia au descoperit că cerumenul din urechi are un rol, iar excesul este îndepărtat pe care naturală, zi de zi, prin mişcările maxilarului.
“Lasă capul pe spate dacă îţi curge sânge din nas”
Este adevărat că dacă lăsăm capul pe spate sunt şanse mari să oprim sângele să curgă… din nări. Cu toate astea, sângerarea nu se opreşte, iar poziţia face ca fluidul să curgă prin esofag, lucru poate ne poate face să ne înecăm sau poate produce stări de vomă.
Potrivit cercetătorilor americani, în astfel de situaţii ar trebui să facem tocmai contrariul: să stăm cu capul puţin aplecat, ţinând nările apăsat şi respirând pe gură. În cele mai multe cazuri sângerarea se va opri de la sine în maxim cinci minute, mai ales dacă folosim o compresă cu apă rece.
