An de an, editorii revistei „Futurist” aleg câteva predicţii ale oamenilor de ştiinţă şi le aşează sub forma unui top în funcţie de impactul pe care l-ar avea asupra omenirii şi şansa de a deveni realitate. Iată câteva dintre ele.
Se vor învia specii dispărute
Dacă speciile vor continua să dispară în acelaşi ritm ca acum, vom fi martori la o extincţie în masă care se va desfăşura în următoarele câteva sute de ani, potrivit biologului Anthony D. Barnosky. Într-un articol recent apărut în National Geographic, Carl Zimmer explică faptul că ADN-ul dinozaurilor este prea bătrân pentru a-l putea readuce la viaţă pe T-Rex. Mamutul, ar fi un concurent mai bun, dar ar presupune nişte provocări foarte mari. Astfel, cel mai bun candidat pentru dez-extincţie, din motive tehnice, etice şi practice, este o specie dispărută relativ recent, precum porumbelul voiajor american. Totuşi, lucrurile nu sunt chiar atât de uşor de realizat.
Populaţia va creşte, iar resursele se vor reduce
Adevărul sună cam aşa: creşterea populaţiei este nesustenabilă şi va duce la o calamitate ce va presupune epuizarea resurselor înainte de finalul secolului. Cea mai recentă estimare a ONU sugerează că, în 2050, populaţia globului va ajunge la 9,6 miliarde de locuitori. Iar dacă toţi aceşti oameni vor consuma resursele aşa cum o fac astăzi occidentalii, atunci Pământul nu va face faţă cererii noastre.
Medicii vor identifica bolile cerebrale înainte de apariţie
Cifrele indică faptul că, în 2050, jumătate din segmentul de populaţie cu vârstă peste 85 de ani, adică 13 milioane, va suferi de Alzheimer. Aceasta este una dintre consecinţele clare ale speranţei de viaţă tot mai crescute. Totuşi, dacă vom identifica Alzheimerul cu decenii înainte ca boala să înceapă să se manifeste nu înseamnă că vom reuşi să o şi vindecăm. Deşi unele tratamente experimentale s-au dovedit a fi eficiente în încetinirea evoluţiei acestei boli, vindecarea este cu totul şi cu totul o altă poveste, care nu se va realiza prea curând.
Energia prin fuziune ar putea permite expediţii umane spre Marte
Explorarea spaţiului este limitată de cât de mult combustibil pot lua cu ele vehiculele, iar combustibilul cântăreşte prea mult pentru a ne permite să ne deplasăm mult. Acest lucru s-ar putea schimba în curând. O echipă de oameni de ştiinţă de la Universitatea din Washington a creat un tip de plasmă prinsă în propriul ei câmp magnetic. Un drum Pământ-Marte-Pământ ar dura cel puţin 500 de zile. Cercetătorul John Slough de la Universitatea din Washington susţine că sistemul de propulsie prin fuziune ar putea face ca acest drum să dureze numai 30, maximum 90 de zile. De asemenea, câmpul magnetic ar proteja călătorii din interiorul rachetei de radiaţiile rezultate în urma exploziei.
Mediul ne va anticipa fiecare mişcare
Lumea a ajuns într-un punct important, dar neobservat, între 2008 şi 2009, atunci când numărul dispozitivelor (al senzorilor, telefoanelor şi al computerelor) conectate la internet au depăşit numărul populaţiei. În 2020, când un număr estimat la 7,6 miliarde de oameni vor exista pe Terra, vor fi 500 de miliarde de maşini care vor comunica una cu cealaltă. Ca populaţie, noi generăm anual 1,8 megabytes de informaţie referitoare la ce ascultăm, unde ne aflăm, unde vom merge, ce cumpărăm şi cum ne simţim.
Serviciile precum Google Now şi Osito pot furniza trafic şi recomandări pe baza informaţiilor pe care fiecare persoană le dă despre sine.
Alte companii, precum Esri, combină toate aceste informaţii în servicii informatice geografice pentru a arăta cum toţi aceşti oameni interacţionează cu lumea fizică. În anii ce vor urma, acest flux de informaţii se va combina, formând un mediu care ne va anticipa mişcările mult mai bine.
