GASTRONOMIE/ Secretele bucătăriei faraonilor

GASTRONOMIE/ Secretele bucătăriei faraonilor
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Preparatele şi băuturile Egiptului antic erau uşor de pregătit, pentru că întotdeauna valea Nilului era încărcată de atâtea roade încât putea hrăni întreaga ţară, chiar şi atunci când foametea îşi făcea simţită prezenţa în alte părţi apropiate ale lumii. Ca rezultat al colonizărilor, influenţa străină este prezentă, în special din partea bucătăriei turceşti.

Istorie şi tradiţie

Paşa, care locuia în Cairo, angaja localnicii ca ajutoare şi bucătari, secretele culinare turceşti devenind parte integrantă a bucătăriei egiptene. Berea era cea mai populară băutură, iar pâinea reprezenta produsul principal din alimentaţia egiptenilor. Berea se prepara din orz, lăsat să se usuce şi copt apoi sub forma unei franzele de pâine. Franzelele de orz erau apoi sfărâmate şi amestecate cu cereale uscate, într-un bol mare cu apă. După toate aceste operaţiuni, urma fermentarea. Egiptenii preparau şi vin, care, totuşi, se găsea doar pe mesele bogaţilor care îşi permiteau să facă vin din strugurii proprii. Pentru a prepara pâinea, femeile puneau grâu în făină, care era apoi frământată de bărbaţi pentru a se fărâmiţa bine. În cocă se adăugau seminţe de susan, miere, fructe, unt şi condimente, care dădeau aroma pâinii. Deoarece nu exista zahăr, ca îndulcitor era folosită mierea, preferată de către bogaţi. Săracii foloseau, pentru acelaşi scop, curmalele şi sucul de fructe. Egiptenii îşi înmagazinau proviziile în borcane şi hambare, peştele şi carnea fiind special pregătite pentru a fi conservate, sărate sau atârnate la soare, pentru uscare.

Bucătăria tradiţională

Egiptenilor din zilele noastre le plac foarte mult legumele cu gust puternic, usturoiul şi ceapa, pentru că ele sunt considerate excelente pentru sănătate. Ei mănâncă de asemenea mazăre şi fasole, lăptuci, castraveţi şi praz. Legumele se servesc des, cu ulei şi oţet. Smochinele, curmalele, rodiile şi strugurii sunt singurele fructe care pot creşte în climatul cald. Oamenii obişnuiţi mănâncă peşte şi păsări de casă, iar la ocazii speciale, carne de oaie, capră sau porc. Gătitul se face în cuptoare de lut sau la foc deschis, preparatele fiind coapte, fierte, fripte, prăjite sau pregătite la grătar. Borcanele, bolurile, oalele, tigăile, polonicele, sitele şi pămătufurile sunt încă folosite pentru prepararea mâncărurilor, în bucătăria tradiţională egipteană, marea majoritate a localnicilor folosind şi astăzi tradiţionalele farfurii de lut.

Mâncăruri naţionale

Tocana de fuul - fasole fava, acoperită cu ulei şi aromatizată cu ardei iute, chimen şi suc de lămâie, este un fel de mâncare servit la micul dejun sau ca gustare pe parcursul zilei. Fuul poate fi servită şi alături de chiftele (taamaiya), preparate tot din fasole, însă pasată. Vegetarienii adoră kushari, un amestec de macaroane, orez, ceapă prăjită, năut şi linte, acoperite cu un sos de roşii condimentat. Mai elaborată este meloukhiya, o legumă similară spanacului, din care se face o supă groasă, cu usturoi, iepure sau pui. Puiul şi carnea de vită sau oaie roşie sunt adesea gătite la grătar, sub popularele forme de kebab (frigărui) şi kofta (chifteluţe). Porumbelul (hamam) este o delicatesă, mai ales când este servit umplut cu grâu.

Dulciuri

Cele mai renumite produse orientale de cofetărie sunt basbousa (prăjitură din griş, copată şi acoperită cu miere), baqlawa (un preparat din foitaj umplut cu nuci şi miere) şi kunafa (paste subţiri cu multă smântână groasă, cremă de brânză sau nuci). Cel mai bun desert egiptean este Umm Ali, un amestec de biscuiţi, cocos, cremă, nuci, stafide, toate înmuiate în lapte fierbinte. Roz bi-laban (budincă de orez), mahallabiya (budincă din făină de porumb) şi cremè caramel sunt nelipsite din meniurile restaurantelor.

Delicii de cafea

Ceaiul este un bun remediu împotriva setei, chiar şi într-o zi toridă, iar cafeaua arabă cu zahăr (qahwa mazbout) este delicioasă. Tot timpul anului vi se pot servi sucuri proaspete, precum şi o largă varietate de băuturi răcoritoare. Egiptenii susţin că "odată ce ai băut din Nil te vei întoarce mereu la el", dar ar fi mult mai înţelept să vă rezumaţi la apa minerală îmbuteliată. Cafenelele tradiţionale servesc, de asemenea, infuzii de plante, precum yansoon (anis), helba (schinduf), karkadeh (zamosiţă) şi ’irfa (scorţişoară). Iarna încercaţi sahlab, un amestec cremos de maranta şi scorţişoară, adesea ornat cu nuci şi cocos.

Băuturi alcoolice

Deşi, fiind musulmani, mulţi egipteni nu beau alcool, acesta poate fi găsit oriunde turismul prosperă. Berea produsă local este destul de bună. Se poate găsi şi bere importată. Calitatea vinurilor egiptene s-a îmbunătăţit mult în ultimii ani. Majoritatea vinurilor din import sunt vândute la preţuri exagerate.

Reţete tradiţionale egiptene

Fattah (orez cu carne în stil egiptean)

Ingrediente: 3-4 bucăţi de ceafă (în Egipt se foloseşte carne de miel), unt, o cană orez, două căni bulion, patru căţei de usturoi, patru linguri oţet, ulei, pâine "pita" (pâine nedospită specifică musulmanilor), sare, piper.
Mod de preparare: Se pune carnea la fiert cu sare şi piper. Se face sosul de bulion: căţeii de usturoi pisaţi se pun la prăjit în ulei, când sunt rumeni se adaugă oţetul şi bulionul şi se lasă să fiarbă la foc mic până ce se îngroaşă puţin. Orezul spălat se pune la prăjit în ulei. Când este auriu, se pun două căni din apa în care a fiert carnea şi se lasă să fiarbă acoperit la foc mic. Pâinea "pita" ruptă în bucăţi nu prea mici se prăjeşte în unt. Într-o tavă se aşează pâinea prăjită pentru a forma o bază peste care se toarnă puţina apă de la carne şi se lasă să se înmoaie puţin. Peste se aşează carnea şi apoi orezul fiert. Se acoperă cu sosul de bulion.

Tort egiptean

Ingrediente: şase ouă, 200 ml frişcă lichidă, 170 g unt, nuci sau alune, 150 g + 12 linguri de zahăr, trei linguri şi jumătate de făină.
Mod de preparare: Se fac trei blaturi, fiecare din două albuşuri bătute bine cu două linguri de zahăr, 1/2 lingură de făină şi 40 g de nuci sau alune măcinate. Se coc pe foaie de copt, într-o formă cu diametrul de 24 cm, la 180°C, timp de 23 minute.
Crema I se face din 6 gălbenuşuri frecate cu 6 linguri de zahăr, 2 linguri de făină, 340 ml de lapte. Se fierbe pe foc mic până se îngroaşă, iar cand este rece se adaugă 170 g de unt.
Crema II se face din 200 ml de frişcă bătută, în care se încorporează 150 g de zahăr caramelizat în care se adaugă 120 g nuci sau alune prăjite şi tăiate (când este răcit caramelul se zdrobeşte cu sucitorul).
Se aşează: blat + crema I + crema II + blat + crema I + crema II + blat + crema I + crema II.

Citit 1771 ori Ultima modificare Vineri, 04 Aprilie 2014 21:08

1 comentariu

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.