Organism modificat genetic este termenul cel mai des folosit pentru a descrie o plantă sau un animal, aparent normal, căruia i s-au transferat gene de la alte specii folosind tehnici de inginerie genetică. Omul este predispus la teamă şi reticenţă când vine vorba de ceva ce nu cunoaşte, acesta fiind unul dintre motivele pentru care plantele modificate genetic nu sunt cultivate mai intens... încă.
Soluţia pentru foamete sau cancer?
Bill Gates este unul dintre susţinătorii culturilor modificate genetic. El a investit aproximativ două miliarde de dolari în companii care se ocupă cu producerea şi facilitarea tehnologiilor de modificare genetică a produselor agricole, cum ar fi Monsanto.
Un studiu efectuat în 2012 pe şoareci de laborator a concluzionat că organismele modificate genetic (porumbul, în acest caz) cauzează cancer. E interesant de observat cum studiile de genul trag concluzii dezastruoase având în vedere că, în realitate, omul a început să aducă modificări genetice plantelor acum vreo 12,000 de ani, iar animalelor acum vreo 14,000 de ani. Intervenţia omului în felul de trai al animalelor şi în cultura plantelor a modificat treptat stuctura genetică a acestora, e atât de simplu.
De ce se recurge la acest procedeu
Avantajele unei culturi cu plante modificate genetic sunt numeroase. Oamenii de ştiinţă nu au petrecut ani de zile în laborator pentru a crea o naţie de porumb prin care întreaga populaţie să fie transformată în zombi.
Plantele modificate genetic sunt gândite în aşa fel încât să aibă o rezistenţă sporită la paraziţi şi erbicide, să aibă o valoare nutriţională sporită şi să poate creşte în condiţii vitrege (secetă sau temperaturi extreme). De-asemea, deşi au fost retrase de pe piaţă, există un soi de roşii modificate genetic special pentru a rezista mai mult la vânzare pe tarabă.
Încă un lucru pe care nimeni nu-l aduce la cunoştinţă oamenilor este că, pe lângă utilizarea culturilor modificate genetic pentru hrană, oamenii de ştiinţă încearcă să altereze proprietăţile unor alge, porumb şi plopi astfel încât să poată fi folosite ca bio-combustibil.
De-asemenea, pe piaţă sau în proces de dezvoltare se mai află o categorie de plante modificate genetic astfel încât valoarea nutriţională să fie mai crescută, iar timpul necesar până la recoltare să fie mai scurt.
Etichetate greşit
Deşi beneficiile sunt numeroase, atât în Europa, cât şi în America, culturile modificate genetic sunt etichetate ca o molimă pentru umanitate. Cei care se opun susţin că sunt preocupaţi de binele omenirii şi al mediului. Ei susţin că vor acelaşi lucru pentru care muncesc şi oamenii de ştiinţă: producţia de recolte sănătoase accesibile unei populaţii în creştere. Din păcate, prin propaganda negativă pe care o fac, cei care se opun culturilor modificate genetic nu fac decât să pună beţe în roate şi să distrugă progresul înregistrat până în prezent în acest domeniu.
Adevărul este „crunt”
Este firesc să ne temem şi să fim sceptici în ceea ce priveşte culturile modificate genetic. Numeroase publicaţii online au făcut o treabă „extrem de bună” în a speria populaţia, difuzând informaţii nu tocmai precise, împachetate într-un ambalaj cât mai spectaculos şi senzaţional cu putinţă.
Adevărul este că atât timp cât nu pui pe masă fructe de pădure sălbatice, căprioară sau mistreţ vânat în sălbăticie sau peşte prins de mâna ta, tot ceea ce mănânci este modificat genetic. Porumbul nu creşte de la sine, organizat, omul îl plantează de mii de ani. Exact aceeaşi poveste este şi cu celelalte legume şi plante cumpărate din piaţă sau supermarket, la fel şi cu carnea de pui, de porc sau de vită: toate sunt modificate genetic.
Într-un sondaj efectuat în România, în 2010, peste 74 la sută dintre respondenţi au spus că nu vor mânca niciodată hrană modificată genetic.
