Timişoara este unul dintre puţinele oraşe din România cu o strategie pentru a deveni Capitală Culturală Europeană în 2021. Pentru a atinge acest ţel, aleşii oraşului continuă seria manifestărilor prin care poate atrage cât mai mulţi turişti şi îşi schimbă imaginea de oraş al cercetărilor ştiinţifice avansate cu cel al tradiţiilor şi folclorului.
Viaţă şi culoare
În capitala Banatului s-au organizat în acest an peste 30 de astfel de evenimente, cele de rezonanţă rămânând tradiţionalele Festivaluri al Etniilor, al Inimilor, al Condeierilor plugari, Plai, Sărbătoarea folclorului mondial, dar şi primele ediţii ale Festivalului Minorităţilor Etnice sau a celui Gastronomic.
Luna octombrie nu duce lipsă de activităţi: ineditul Festival Naţional de Folclor "Tradiţii la români", organizat de Centrul de Cultură şi Artă, care va reuni renumite voci şi ansambluri din toată ţara. De pe 8 octombrie, Târgul Naţional al Meşteşugarilor a transformat “strada evreiască” de promenadă din centrul Timişoarei într-o "vitrină" bogată în tradiţii, care pornesc de la torsul lânii şi transformarea ei în ţesături călduroase, potrivite pentru iernile geroase, sau mobilier meşteşugit lucrat, până la înşiruirea modernă a pietrelor semipreţioase de turcoaze, chihlimbar sau corali în coliere, cingători sau brăţări care împodobesc vestimentaţia pretenţioaselor doamne.
Bere şi vin
În perioada 16-19 octombrie, municipalitatea le aduce timişorenilor prima ediţie a Festivalului Berii, în cel mai mare cort din România – 3.000 de mp -, după modelul Oktoberfest-ului german, evenimentul fiind organizat la propunerea Clubului Economic German din Timişoara, care va acoperi întreaga contribuţie financiară.
Pe lângă berea germană, vor fi prezente parade populare şi concursuri cu premii, se va asculta muzică nemţească şi se vor degusta specialităţi culinare bavareze.
CITEŞTE ŞI: Martora vitejiilor vremurilor apuse/ Cetatea Râşnovului - poarta Transilvaniei
Luna lui Brumărel va trece blând spre surata mai rece, a lui Brumar, în mireasma podgoriilor Recaşului, care vor aduce la Festivalul Vinului (24-26 octombrie) licoarea lui Bachus, care se va împleti în bună armonie cu mirosul grătarelor, a gulaşului piperat sau al cârnaţilor prăjiţi ori al castanelor fierbinţi.
Recomandare cu prestigiu
Timişoara a fost plasată de publicaţia americană Huffington Post în Top 10 al destinaţiilor europene de lux cele mai accesibile, alături de oraşe precum Zaragoza (Spania), Murcia (Spania) sau Braga (Portugalia), fiind singurul oraş din România prezentat, recomandările bazându-se pe atracţiile locale, dar şi pe preţurile hotelurilor de 4 şi 5 stele.
Potrivit primarului, datele INS referitoare la Timişoara arată că trendul ascendent al numărului de turişti s-a accentuat în ultimii doi ani, doar pentru luna iulie, creşterea fiind de 7 la sută în 2013 faţă de 2012 (de la 59.000 la 63.000 de înnoptări), urmată de o creştere mai accentuată din 2013 până în 2014, de la 63.000 la 68.200 de înnoptări.
Cele mai spectaculoase sunt datele pentru decembrie 2012 şi decembrie 2013, care arată o creştere a numărului de înnoptări de 30 la sută, de la 31.000 la 41.600 de înnoptări, sau luna octombrie de la 61.000 la 69.000.
CITEŞTE ŞI: HAOSUL turismului Românesc/ Staţiunile Borsec şi Băile Herculane, în cădere liberă
Pentru a menţine trendul, administratorii oraşului pun accent pe îmbunătăţirea infrastructurii şi pe creşterea atractivităţii patrimoniului istoric, finalizarea proiectelor europene în zona Cetate şi a malurilor Canalului Bega, pe măsuri de îmbunătăţire şi de creştere a vieţii culturale, de organizarea de conferinţe, dar şi o strategie de vizibilitate şi branding a Timişoarei.
Date şi cifre
O istorie bogată
Timişoara este reşedinţa şi cel mai mare oraş al judeţului Timiş, în anul 2011 având 319.279 de locuitori - al treilea oraş ca populaţie din România.
Municipiul Timişoara, atestat documentar de peste 730 de ani, actuala reşedinţă a judeţului Timiş, este situată în Câmpia Timişului, câmpie străbătută de râurile Bega şi Timiş, a căror prezenţă a influenţat în timp dezvoltarea localităţii de la Cetatea fortificată cu ziduri, bastioane, şanţuri cu apă şi valuri de pământ.
Pe locul unde se află astăzi Timişoara se crede că se găsea încă de pe vremea dacilor o localitate numită ZAMBARA. Istoriograful Ptolomeu pomeneşte acest nume în secolul al doilea înainte de Cristos. Nu se poate ştii cu precizie dacă această localitate sau alta, întemeiată de către romani s-a numit mai târziu Tibiscum. În orice caz este foarte probabil că acest din urmă oraş, numit „municipiu” pe un document contemporan, este la originea Timişoarei de azi.
Cu maşina personală, drumul dintre Galaţi şi Timişoara - aproape 700 de kilometri - poate fi făcut în aproximativ 12 ore.
Dacă preferaţi să călătoriţi cu trenul, drumul va fi mult mai lung pentru că nu există rută directă. Biletul costă în jur de 150 de lei.
