* Pentru promovare, numai urechi * Patru studenţi cu hands-free-ul rămas în ureche * Specialiştii ORL spun că anul trecut, tot în sesiune, au avut opt cazuri * Metoda „modernă” de copiat poate provoca surditatea *
Decât să-şi facă urechile pâlnie, în timpul sesiunii, au preferat să şi le transforme în receptoare hands-free şi rău au făcut! Este povestea a patru studenţi care nu şi-au mai putut extrage de unii singuri mini-receptoarele de hands-free pe care şi le plasaseră, strategic, în interiorul pavilionului urechii. De voie, de nevoie, cu toţii au venit la Spitalul Judeţean, unde medicii ORL-işti au fost cei care i-au scăpat de obiectele buclucaşe.
Mai multe detalii ne-a oferit directorul medical al Spitalului Clinic de Urgenţă Galaţi, dr. Nicolae Bacalbaşa.
„La Galaţi a fost inventat omul de tip nou – omul bionic, care are magneţi în urechi. În special, această specie umană este reprezentată de studenţi în sesiune. Din când în când, aceşti magneţi duc la inflamarea urechii şi la reţinerea acestor corpuri străine. În aceste zile, la secţia de ORL au fost internaţi patru asemenea studenţaşi, cu obiectul furtului intelectual de la examene în urechi. Se pare că specia este în plină răspândire”, a precizat dr. Bacalbaşa.
Atenţie, dispozitive periculoase!
„De fiecare dată în perioada de sesiune vin astfel de cazuri, de la mai multe facultăţi. Unii îşi introduc mai profund aceste obiecte în urechi, aşa că operaţia de extragere poate fi uneori mai dificilă şi trebuie realizată cu ajutorul microscopului. Vara trecută spre exemplu, am avut opt cazuri de acest fel, dintre care două foarte grave, unul dintre pacienţi rămânând chiar cu surditate. Dacă dispozitivul este introdus în conduct, el poate să perforeze timpanul şi poate crea daune la nivelul sistemului osicular. În concluzie, aceste aparate nu ar trebui folosite”, a precizat şeful secţiei de ORL, dr. Dumitru Cristea.
Preţuri accesibile
Poate că unii dintre studenţi nu cunosc riscurile acestei „metode de informare”. Există însă, cu siguranţă, şi unii care le ignoră cu bună ştiinţă, înşelaţi de mirajul promovării facile sau al notelor bune, obţinute fără prea mare efort. Şi dacă studentul are deja o bursă sau şi-a luat un job cât de cât, dispozitivele sunt accesibile ca preţ, aşa că pot fi procurate chiar şi în ingrata situaţie în care colegul nu vrea cu nici un chip să-l dea împrumut pe al lui.
Un sistem complet, numai bun de conectat la un telefon mobil şi de pus în funcţiune, poate fi cumpărat, potrivit anunţurilor postate Internet, la circa 500 de lei. Din mână-n mână, însă, poate trece şi la preţuri mai mici, că doar colegi suntem! Azi mie, mâine ţie…
Nici nu-i de mirare că multora le-a pierit cheful să-şi ascundă copiuţele în şosete, buzunare şi dresuri sau să mai rişte cu celebrele „servite”, atent potrivite sub foile albe de examen. Ce-i drept, unui student cu părul foarte lung şi cu un tupeu pe măsură i-ar putea surâde şi un hands-free clasic, cu fir, care nu costă mai mult de 30 de lei. Dar riscul e mare…
Nu merită folosite!
Am cerut şi părerea unui cadru didactic din învăţământul superior gălăţean, cu privire la acest fenomen. Decanul Facultăţii de Mecanică din cadrul Universităţii „Dunărea de Jos”, prof. dr. Cătălin Fetecău, ne-a declarat:
„Odată prins că încearcă să copieze cu hands-free-ul, un student riscă să primească nota 2 sau chiar 1 şi să se prezinte la reexaminare, fără hands-free. Oricum, la noi, la Inginerie, nu ştiu să se fi întâmplat astfel de cazuri. Avem şi examene care se dau cu toate cărţile pe masă, pentru că încercăm să îi învăţăm pe studenţi să gândească. În aceste condiţii, cu hands-free-ul n-ar face decât să-şi strice timpanele. Nici o metodă de copiat nu este imbatabilă, aşa că dispozitivele nu merită folosite”.
Întrebarea este: să fie aceşti studenţi care ajung la spital, indiferent de la ce facultăţi şi specializări provin, singurii care apelează la această tehnică sau doar cei mai ghinionişti? Şi dacă ne gândim că nici măcar nu s-a terminat sesiunea…
