George şi Alina Nica, doi tineri din Galaţi, fac în fiecare an, zeci de persoane fericite. Fotografi de meserie, reuşesc să imortalizeze cele mai frumoase evenimente din viaţa cuiva. Pentru ei, camera foto nu este doar un accesoriu, ci un izvor de amintiri de neuitat. E o meserie în care investesc multă pasiune, imaginaţie şi răbdare. Sunt ca doi magicieni care se joacă permanent cu lumina şi culoarea.
La nunţile altora, ca la propria nuntă
Cei doi s-au cunoscut în 2001. „Internetul era la început pe atunci şi frecventam internet-cafe-urile acelea. Ne-am cunoscut într-un astfel de loc şi de atunci am fost de nedespărţit. Contează foarte mult să avansezi în relaţie, să structurezi sentimentele, să pui o bază solidă şi astfel iubirea creşte încet, încet”, spune Alina. Iar George completează: „Am început o relaţie modernă şi o menţinem şi acum. Ne înţelegem foarte bine, ne completăm reciproc”.
În 2005, s-au căsătorit, iar trei ani mai târziu s-au gândit să înceapă o afacere de familie, din care să scoată un venit lunar în plus. „Microbul” fotografiei l-a cuprins întâi pe George. „Făceam poze ca orice fotograf amator să spun aşa. Peisaje, câteva şedinţe foto. Din 2005, am început să merg la mai multe evenimente. Îmi plăcea foarte mult ceea ce făceam şi am încercat să-i transmit şi soţiei această pasiune”, ne-a spus tânărul de 34 de ani. „După ce ne-am căsătorit, am vrut să încerc şi eu să fac fotografii. Am descoperit pe parcurs o grămadă de lucruri frumoase, am cunoscut oameni deosebiţi, mi-am descoperit un hobby care îmi dă foarte multe satisfacţii. Ţin minte că la prima nuntă la care am fost fotograf am avut foarte mult emoţii, simţeam că am o mare responsabilitate pe umeri şi ştiam că totul trebuie să iasă perfect. Empatizam cu mirii şi trăiam fiecare emoţie a lor. Mă puneam în pielea lor şi mă străduiam să realizez fotografiile ca şi cum le-aş face pentru mine, pentru că pozele de la nuntă sunt o amintire pentru toată viaţa”, îşi aminteşte Alina.
Pe parcurs, cei doi au învăţat mult unul de la celălalt, s-au perfecţionat şi şi-au exersat mult abilităţile formate.
De la tancuri, la artă fotografică
Înainte să devină fotograf profesionist, George a lucrat mai bine de un deceniu la unitatea militară de tancuri. Când a văzut că nu are timp să facă ambele meserii în acelaşi timp, a renunţat la primul job. Ea este şi profesoară de religie.
„În 2008 ne-am făcut propria afacere. Cum de nevoie faci şi alte lucruri pe care nu le-ai mai încercat, am învăţat şi să filmăm la nunţi, botezuri, alte evenimente. Acum ne-am rezumat doar la fotografie şi ne-am luat în echipă doi cameramani profesionişti. Noi încercăm să transmitem emoţia unuia dintre cele mai însemnate momente din viaţa oamenilor cu ajutorul fotografiei. Misiunea noastră este de a face din şedinţa foto o distracţie de o zi, transpusă în fotografii uimitoare.”
Pasiunea familiei Nica pentru fotografie este una costisitoare. La început soţii spun că au investit aproximativ 12.000 de euro, „bani economisiţi, bani de la părinţi, bani împrumutaţi”, după cum spun chiar ei. „Este într-adevăr o pasiune scumpă, dar din care câştigi şi îţi poţi întreţine familia în mod decent. În primii cinci ani am băgat bani mereu în aparatură, pentru că tehnologia evolua şi noi trebuia să atingem anumite standarde. Acum, mulţumim lui Dumnezeu, reuşim să avem clienţii noştri”, susţin cei doi fotografi.
„Contează foarte mult relaţia cu clientul”
Pasiunea pentru fotografie şi-o hrănesc din mulţumirile clienţilor. Pentru că le place să interacţioneze cu oamenii şi să-i facă să se simtă în largul lor, reuşesc să înlăture bariera dintre fotograf şi personajul din faţa aparatului. Se implică total în ceea ce fac şi au rezultate pe măsura eforturilor. „Există foarte mult recompense spirituale, sufleteşti. Când vezi că oamenii se bucură, sunt mulţumiţi şi te apreciază, atunci toată munca ta căpătă o mare valoare şi îţi doreşti să faci fericiţi din ce în ce mai mulţi. Printr-o fotografie poţi să surprinzi foarte bine ce transmite personajul din interior, mai ales în pozele cuplurilor. Contează foarte mult să surprinzi privirile partenerilor, gesturile lor. Tu, ca fotograf, coordonezi şedinţa foto, dar aparatul surprinde tot ce tu te aştepţi sau nu te aştepţi. Dacă reuşeşti să faci o legătură între tine şi client, să-l destinzi cu o vorbă bună, să-l faci să se relaxeze, ştii că totul va ieşi bine. Sunt momente când mirii intră în panică, nu ştiu ce să facă, atunci noi trebuie să detensionăm situaţia”, spune Alina, în vârsta de 38 de ani.
Astfel, după predarea filmelor şi pozelor prelucrate, fotografii reuşesc să menţină legătura cu aproape toţi clienţii. „Se creează o relaţie de prietenie foarte frumoasă. De exemplu, dacă am fost la nunta unui cuplu, ne cheamă şi la botez, şi când sunt naşi, dar şi la alte evenimente din viaţa lui. Asta ne demonstrează că lumea ne apreciază munca şi vor să colaborăm şi pe viitor”, spun cei doi soţi.
Familia, cea mai importantă
George şi Alina au împreună doi băieţi: Alecsandru Mina, de un an şi jumătate şi Matei, în vârstă de patru ani. Chiar dacă au un program destul de încărcat, cei doi încearcă să petreacă cât mai mult timp cu copiii, ceilalţi membri ai familiei şi prietenii.
„Vrem să-i distrăm cât de mult putem pe cei mici, să-i plimbăm. Că în rest, pentru ei muncim foarte mult, vrem să le oferim tot ceea ce au nevoie. Sunt comorile nostre. Mai avem momente şi când facem şedinţe foto cu ei, ne place şi le place să-i pozăm. Chiar şi cel mic e foarte sociabil şi transmite ceva aparte în fotografii. Sunt extraordinari amândoi”, spun, mândri, părinţii.
