Puţine sunt lucrurile pe care le ştim, astăzi, despre simbolurile monarhice româneşti, pe de o parte pentru că cei 50 de ani de comunism au ascuns, în mod deliberat suficiente lucruri, pe de altă parte, pentru că nici regimurile care s-au succedat după 1989 nu au dorit să scoată la lumină unele adevăruri. Puţină lume ştie, de exemplu, povestea uneia dintre cele mai frumoase bijuterii din Europa secolului XX, coroana purtată de Regina Maria la încoronarea de la Alba Iulia, din 1922, moment prin care se marca, simbolic, Marea Unire din 1918.
O donaţie de suflet
În contextul istoric al acelui moment, imediat după război, când ţara toată era în suferinţă, iar banii puţini şi se făceau eforturi serioase pentru a se întări administrativ statul abia lărgit, nu existau fonduri pentru turnarea unei bijuterii de asemenea anvergură. Regele Ferdinand avea să poarte coroana predecesorului său, Carol I, făurită, după cum se ştie, din oţelul provenit de la un tun turcesc, capturat în timpul Războiului de Independenţă. Dar pentru coroana reginei se căutau încă soluţii, o comisie a încoronării fiind alcătuită, potrivit presei vremii, pentru a pune la punct toate detaliile. Atunci a intervenit magnatul băimărean al aurului, Alexe Pocol, industriaş, dar şi recunoscut filantrop, la vremea respectivă senator, care a trimis o scrisoare către Comisia încoronării, oferindu-şi sprijinul, mai exact donaţia a 3,6 kilograme de aur necesare pentru coroană. Majestatea Sa Regina i-a transmis vii mulţumiri lui Alexe Pocol, acordându-i şi o audienţă privată.
Model de inspiraţie medievală
Aşadar, coroana a fost făcută din aur transilvănean în stil art-nouveau la Paris, după proiectul unui român, Costin Petrescu. Dar ideile privind cum trebuia să arate şi care să-i fie elementele au venit chiar de la suverană, principala sursă de inspiraţie constituind-o coroana doamnei Despina Miliţa, soţia lui Neagoe Basarab, pe care Regina Maria o văzuse pe fresca Mănăstirii de la Curtea de Argeş. Regina şi-a dorit în mod special acest lucru, pentru că dorea să se facă trimitere şi la trecutul ţării, dar şi la bogăţia şi fertilitatea pământului românesc. În ceea ce priveşte simbolurile regalităţii, ele apar pe cei doi pandantivi laterali de inspiraţie bizantină: pe unul este reliefată în aur stema mică a Regatului României, iar pe celălalt - stema Casei de Edinburgh (pentru a indica originea reginei Maria). De cele două medalioane sunt prinse câte trei lanţuri, reprezentând boabe de grâu, simbol al fertilităţii, iar la capătul fiecărui lanţ se afla o cruce gamată, similară celei din partea superioară a coroanei, cruce care reprezintă simboluri religioase străvechi, regăsite adesea şi în arta populară românească. Comanda pentru coroană a fost făcută de Parlamentul României şi de colonelul Drosso - din partea regelui Ferdinand, pe data de 5 august 1921, plătindu-se celebrei case de bijuterii Falize din Paris suma de 65.000 de franci; lucrarea a fost terminată în luna septembrie 1922. Coroana Reginei Maria este din aur masiv şi pietre semipreţioase: turcoaze (16 bucăţi), ametiste (12 buc.), opaluri (68 buc.), chrysoprazuri (32 buc.), granate (16 buc.), plus indispensabila catifea. Cântăreşte 1.854 de grame, are diametrul la bază de 17,5 cm şi înălţimea de 18 cm.
O copie se află în SUA
Regina Maria a purtat coroana în premieră la o lună după ce a fost terminată, respectiv la momentul încoronării soţului său, Ferdinand, ca rege al României. Evenimentul a avut loc pe 15 octombrie 1922 la Alba-Iulia. Astăzi poate fi admirată la Muzeul Naţional de Istorie al României din Bucureşti. În anul 2008, când a fost expusă la noi în ţară la Suceava, coroana reginei Maria a fost asigurată ca piesă de tezaur la valoarea de 25 milioane de euro.
Alături de coroana de aur, Regina Maria a purtat la încoronare şi un colier de diamante Cartier, precum şi un safir mare ca pandantiv, bijuterii comandate de către Regele Ferdinand la celebra Casă de bijuterii Cartier. Un an mai târziu, mulţumită de lucrarea Casei de bijuterii Falize, Regina Maria a comandat o copie a coroanei, expusă acum la Muzeul “Maryhill” din SUA. Faţă de varianta originală care se află la noi în ţară, exemplarul din 1923 era realizat din argint aurit - nu din aur, în loc de granat au fost montate rubine, iar calcedonitul a fost înlocuit cu peridotit.
Regina Maria a României
Regina Maria a României a trăit între anii 1875 şi 1938. Născută Maria Alexandra Victoria de Saxa-Coburg şi Gotha (devenită după primul război mondial casa de Windsor), a fost mare prinţesă a Marii Britanii şi Irlandei, fiind nepoata reginei Victoria a Marii Britanii. Părinţii săi au fost Alfred Ernest Albert de Saxa-Coburg şi Gotha, duce de Edinburgh, iar mama, Maria Alexandrovna Romanova, a fost mare ducesă a Rusiei, unica fiică a ţarului Alexandru al II-lea al Rusiei. Maria a fost căsătorită cu Alteţa Sa Regală Ferdinand, prinţul de coroană al ţării noastre la acel moment, momentul festiv având loc la 10 ianuarie 1893, la Sigmaringen, în Germania.
