Croitoria tradiţională este una dintre meseriile care, încet şi sigur, dispar, asta şi pentru că gălăţenii nu mai sunt mari amatori de haine unice, lucrate de meşteri pricepuţi, ci preferă să cumpere haine de serie, din magazine cu ştaif.
Cu toate acestea, mai există câteva locuri în oraş unde se mai pot scurta pantaloni, strâmta sacouri sau pune petice la diverse haine. Unul dintre acestea este croitoria Cameliei Deceanu, o gălăţeancă în vârstă de 47 de ani, care toată viaţa a lucrat cu textilele. „Asta mi-a plăcut să fac, asta am învăţat şi probabil asta voi face toată viaţa. Am lucrat mult timp la patron, dar acum am mica mea afacere şi, chiar dacă nu e cea mai profitabilă, sunt propriul meu şef. Fac ce îmi place şi câştig suficient cât să trăiesc!”, ne-a explicat femeia.
Preţuri pentru toate buzunarele
Chiar dacă oamenii aleg în general să arunce hainele odată ce acestea se rup sau se deteriorează, la croitorie micile imperfecţiuni pot fi reparate în cel mult 20 de minute. „De exemplu, scurtarea unor pantaloni nu durează mai mult de 10 minute, iar schimbatul fermoarului se face în 15 minute. Doar făcutul unor lenjerii de pat durează mai mult, că acolo se lucrează cu materiale mari”, ne-a mai spus Camelia Deceanu.
În cămăruţa unde lucrează, în centrul oraşului, chiar în spatele magazinului Magnus, vin oameni zilnic. Clienţi vechi, obişnuiţi cu preţurile mici care se cer, dar şi clienţi noi, dornici să găsească cea mai bună ofertă. Preţurile variază între opt lei pentru un petec la pantaloni şi 50 lei pentru o lenjerie de pat. Scurtatul unei fuste costă între 10 şi 15 lei, schimbarea fermoarului unei geci costă până la 25 de lei, iar scurtatul mânecilor unei geci sau ale unui sacou nu costă mai mult de 20 de lei.
Pe lângă croitorie, produse handmade
Produsele handmade sunt o altă pasiune a Cameliei Deceanu, fie că e vorba de brăţări, mărţişoare ori goblenuri. Când vine vorba, însă, de oameni cărora să le prea ştafeta în meserie, viitorul este sumbru. „Nu mai sunt atraşi tinerii de lucrul manual. Foarte puţini mai fac handmade, acum majoritatea sunt atraşi de tehnologie, de lucrurile de firmă, dar a căror calitate este îndoielnică”, ne-a povestit croitoreasa.
Până acum 10-15 ani, oamenii mergeau la croitorie şi pentru reparaţii, dar şi pentru comenzi de haine. Fiecare costum era unic în felul său, iar croitorii nu reuşeau să facă, manual, două haine la fel. Acum, însă, totul se face în serie, iar meseria de croitor pierde teren zilnic în faţa maşinăriilor.
Foto Florin Răvdan
