Chiar dacă numărul românilor reveniţi de la muncă din străinătate a crescut în ultima vreme, încă nu se poate vorbi despre o întoarcere masivă a acestora în ţară. Aceasta este una dintre concluziile unui studiu sociologic realizat recent de Centrul de Cercetări a Interferenţelor Culturale Europene, secţia Sociologie, din cadrul Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi.
Pentru bani
Autorii cercetării, lect. dr. Viorel Rotilă (coordonator), conf. dr. Ivan Ivlampie şi lect. drd. Traian Palade, au remarcat faptul că cei mai mulţi sunt îndemnaţi de posibilitatea unor câştiguri financiare mai mari decât în ţară.
„Dorinţa unor câştiguri mai mari se situează pe primul loc în ceea ce priveşte motivele pentru care doresc să plece cei care intenţionează să plece în următoarea perioadă. Cel mai mare nivel al intenţiei de plecare îl întâlnim în rândul celor cu vârsta cuprinsă între 18 şi 29 de ani, urmaţi îndeaproape de persoanele având vârsta cuprinsă între 30 şi 45 ani. Nivelul maxim al dorinţei de plecare în următorul an este la nivelul celor cu studii liceale, ei fiind urmaţi îndeaproape de cei cu studii postliceale şi cei cu 10 clase sau profesională”, se arată în concluziile studiului.
Doar 12 la sută dintre cei chestionaţi nu cunosc pe nimeni plecat la muncă în străinătate. „Datele au arătat că 30 la sută dintre respondenţi au plecat în străinătate pe unul din membrii familiei, iar 59 la sută dintre respondenţi au o rudă plecată; doar 12 la sută dintre subiecţi nu au sau nu ştiu pe nimeni plecat la muncă în străinătate. Soţiile şi mamele sunt plecate mai ales prin intermediul rudelor, în timp ce bărbaţii par să recurgă şi la alte reţele, mai ales la prieteni”, se mai arată în studiu.
Cei mai mulţi lucrează în construcţii
În ce priveşte domeniile în care lucrează cei mai mulţi dintre cei plecaţi în străinătate, construcţiile încă se situează pe primul loc, cu 27 la sută.
„Urmează menajul casnic, cu peste 18 la sută, apoi serviciile (10 la sută), agricultura (9 la sută), industria (8 la sută), afacerile proprii în diferite domenii (6 la sută) şi sănătatea (6 la sută)”, precizează autorii cercetării.
Studiul a încercat să afle şi care este nivelul câştigurilor salariale ale celor plecaţi.
„În conformitate cu opiniile celor rămaşi în ţară putem spune că majoritatea românilor plecaţi câştigă fie între 700 şi 1.000 euro (31 la sută), fie între 1.000 şi 1.500 euro (29 la sută). La aceştia se adaugă cei cu câştiguri mult mai mari, respectiv peste 1.500 euro (11 la sută)”.
„Respondenţii care indică în cea mai mare măsură că rudele sau cunoştinţele lor care muncesc în străinătate câştigă peste 1.500 euro sau între 1.000 şi 1.500 euro sunt din rândul celor care intenţionează să plece şi ei, ceea ce arată că aproape jumătate din cei care ar dori să plece la muncă în străinătate sunt atraşi de nivelul ridicat al câştigurilor ce pot fi realizate în străinătate”, se precizează în studiu.
Comentariu foto: Autorii studiului consideră că încă nu a venit vremea întoarcerii românilor din străinătate
