* Respect pentru ai noștri care au primit în gazdă refugiați ucraineni, respect pentru compatrioții care le-au oferit o farfurie cu de-ale gurii amărâților care sunt prea departe de țelurile conducătorilor. Ei nici nu contează, de fapt, chiar dacă în mesajul oficial sunt pomeniți și folosiți drept muniție pentru șantajul emoțional, aceasta fiind una dintre instituțiile fundamentale într-o conflagrație. Atât aș avea de comentat: e de preferat să nu te lauzi pe Facebook că ai împărțit acoperișul cu o familie din țara lui Zelenski. Fă-o și atât! E destul. Când dai de pomană cu alaiul de camere de luat vederi în spate, e campanie de imagine. Smalțul gestului tău minunat este atacat de cariile publicității.
* De la începerea acestui război aparte din Ucraina, le-am sugerat multor cunoscuți să evite orele prelungite din fața televizorului. Unii apucaseră deja să mărturisească lucruri lesne de anticipat: "Joi seară aproape că intrasem în depresie." Greșit, pune mâna pe o carte sau urmărește orice altceva, nu filme de luptă sau documentare despre războaie, mai ales dacă aceste producții îți pot cauza. Ascultă-ți muzica preferată, stai mai mult în preajma celor dragi, lasă imaginile oferite în bulă de trimișii special pe front! Conflagrațiile în HD sau 4K sunt, în primul rând, pentru rating, adică pentru bani. Nu ca să știi tu ce se întâmplă.
* Apropo de manipulare, principala armă atunci când se declanșează o nebunie (cine ar fi crezut că mai există un dezaxat să înceapă focul de la sol și din aer în 2022?): dacă ar exista o centrală atomică de fake news, astăzi ar fi deja în aer. Se speculează sute, mii de chestiuni, există crâmpeie de adevăr ambalate în carcasa ficțiunii și vicleșuguri care cântă pe voci subțiri, ca și cum ar fi în concordanță cu realitatea. Un exemplu: cei 13 bravi soldați ucraineni de pe Insula Șerpilor, care ar fi fost uciși de navele rusești, ar fi, de fapt, prizonieri. Deci, în viață. Poliția de Frontieră a Ucrainei admite acest lucru, după ce varianta circula în social-media încă din seara în care s-ar fi întâmplat nenorocirea. "Atenție la neatenție!", e o vorbă meșteșugită la colțul străzii, un joc de cuvinte cumva pueril, dar care merită încă o șansă. Măcar suntem mai generoși în aceste zile, le mai lăsăm să treacă din partea casei.
