* Este că ne-am distrat zilele astea, ba cu Dumitreasca, ba cu Mang, ba cu mama lor de analfabeţi şi de impostori? În cele din urmă a fost promovat unul, Liviu Pop, profesor de matematică, individ pe care am fost tentat să-l apăr de hienele din mass-media care se legaseră de un „y” instalat prosteşte în numele lui Anghel Saligny. Eh, ce a făcut Pop? A organizat prima sa conferinţă de presă în care, prin cele emise printre dinţi, a dovedit că este cel mai îngrămădit pretendent la portofoliul Educaţiei. Şi, culmea, nu greşelile gramaticale dau măsura inculturii acestui nene, ci exprimarea care l-ar mira până şi pe Marian Vanghelie, un honoris causa pe şantierul prăfuit al limbii române. Când tu, Liviu Pop, ministeriabil la Învăţământ, spui că „deci sunt lucruri care se desfăşoară cu o viteză extraordinară, nu avem voie să greşim nimic, şi vorbesc aicea şi cu sâmbăta, şi cu duminica”, îmi vine să-mi retrag copilul de la şcoală şi să fug în munţi.
* Aşa cum unele publicaţii de umor au avansat o listă de potenţiali miniştri la Educaţie, şi eu am dreptul să înjgheb una. Am şi argumente. Iată pe cine aş vedea pe acest fotoliu:
1. Bianca Drăguşanu, de profesie şlefuitoare de frunze la câini, siliconată în timpul liber. Ar avea succes deoarece ar pune un accent ridicat pe lucrul în laborator. Or, pe noi, românii, taman practica ne omoară.
2. Robert Negoiţă, unul dintre gemenii ăia, proprietar de imobiliare şi iubitor de fiinţe ingenue. Prezenţa sa în fruntea ministerului ar garanta dispariţia absenţelor nemotivate. Cel puţin în rândul fetelor, alea până în 18 ani. Robert ştie de ce.
3. Femeia de serviciu din faţa blocului meu, fată la vreo 25 de ani, căsătorită, mamă de băiat. Îi merge meliţa zilnic, dar niciodată n-am auzit-o să facă dezacorduri. Ori le evită, ori preferă să le mascheze prin acuzativul ştirb de prepoziţie.
4. Oana Roman, fată de fost prim-ministru, persoană publică, amatoare de şaorma. Măcar ar avea grijă de bolul alimentar al copiilor: ar schimba programul guvernamental „laptele şi cornul” pe „salata de boeuf şi pizza”. Am fi un popor gras, deci frumos.
