Care te-ai dat fan necondiţionat Charlie Hebdo? Ă, aud? Eu am făcut uz doar pe jumătate de verbul franţuzesc ȇtre, în sensul că am condamnat atentatul, nereuşind să împărtăşesc şi balastul artistic din paginile revistei.
Am depăşit de mult epoca în care mă hlizeam isteric la un banc cu Bulă, prin urmare un Mahomed debranşat de la industria textilă nu-mi poate stârni râsul. Şi, slavă Domnului (aoleu, l-am slăvit pe Dumnezeu, cred că nu-mi place libertatea de exprimare, ce bigot, ce nenorocire!), consider că evoluţionismul (ca să joc până la capăt cartea unora) m-a înzestrat cu ceva simţ al umorului.
Publicaţia care a sărit brusc de la 50.000 de numere la un tiraj de trei milioane conţine şi articole captivante... Ca să fiu explicit, cine ar putea critica maşina de metafore a lui Alcibiade? Singura problemă este că măgăoaia figurilor de stil parchează săptămânal în ziarul România Mare şi că se intersectează deseori cu vidanja, însă abia acolo, din vârful peniţei Tribunului, se face pamflet. Că apucăturile sale extra-scriitoriceşti reclamă un consult de specialitate ţin deja de folclor şi ar însemna să dau diagnostice pe genunchi.
Revenind, dacă te-ai dat Charlie, ai nevoie de batiste sau chiar de prosoape, căci unul dintre caricaturiştii ocrotiţi de soartă, Bernard Holtrop, un chiulangiu care nu suportă şedinţele de redacţie, a declarat că ar vomita pe toţi cei care s-au solidarizat cu hebdomadarul fără să fi ştiut până atunci de existenţa acestuia. Prin urmare, lărgindu-mi libertatea de expresie, aş putea concluziona că Holtrop, cunoscut şi ca Willem, expectorează şi pe preşedintele României, Klaus Iohannis. Pot fi mândru de acest silogism? Sunt un ziarist mai liber pentru că mi s-a permis o asemenea constatare, ar ieşi lumea în stradă cu mesajul „Je suis Dănuţ” în caz că m-ar da şeful statului în judecată sau dacă vreun acolit al sibianului m-ar vizita inopinat? Nu, sunt convins că nu.
Rămâne însă impresia că unii chiar nu sunt întregi la minte, iar acest Willem, ajuns la o vârstă considerabilă (bate spre 70), n-are cum să mai cocheteze cu teribilismul. Măcar să aibă un bol alimentar mai uşor...