Continuăm astăzi, aşa cum am promis, materialul referitor la cât de transparentă este administraţia publică locală, concluzie pe care o putem lesne trage dintr-un experiment pe care cotidianul „Viaţa liberă” l-a făcut. Mai exact, am înaintat instituţiilor publice din Galaţi scrisori oficiale în care am solicitat mai multe date de interes public, în conformitate cu Legea 544 a liberului acces la informaţiile de interes public.
Contracte cu firme pentru proiecte europene
Din răspunsul primit din partea Consiliului Judeţean Galaţi, am aflat că, anul trecut, în bugetul CJ s-au alocat 270.000 de lei – pentru publicitate, promovare şi reclamă, din care, efectiv, s-au cheltuit 190.000 de lei. Banii au fost folosiţi pentru „publicarea proiectelor de hotărâri, anunţurilor de organizare a licitaţiilor, comunicarea stadiului diverselor proiecte cu finanţare nerambursabilă, convocarea şedinţelor de CJ, publicarea posturilor vacante, informarea cetăţenilor cu privire la activitatea consilierilor judeţeni”, se mai arată în răspunsul CJ.
Instituţia a prezentat şi lista contractelor de publicitate pe acest an, valoarea acestora şi termenele de îndeplinire a contractelor. Vorbim despre 13 contracte, cu următoarele firme:
· SC Romlotus Computers SRL (realizare şi întreţinere pagină web pentru prezentarea şi promovarea Centrului Integrat de Promovare şi Dezvoltare Transfrontalieră Zătun),
· SC Paperprint SRL (6 contracte pentru promovarea diverselor instituţii: Centrul Europe Direct, Centrul Transfrontalier pentru Protecţia Mediului Vlădeşti, promovarea proiectului de refacere a unui pod peste DJ 255, din comuna Fârţăneşti, a altui proiect de reabilitare a DJ 242 şi de realizare a unor broşuri bilingve «Ghidul cooperării transfrontaliere şi de bună vecinătate la Dunărea de Jos),
· SC Publimedia SRL (două contracte, pentru publicarea comunicatelor de presă pentru proiectul Centru Integrat de Promovare şi Dezvoltare Transfrontalieră Zătun şi pentru proiectul de asfaltare a DJ 253 Cudalbi-Băleni),
· SC Eurofilm Grup SRL (două contracte - pentru machetarea şi editarea materialelor şi instrumentelor de promovare şi informare pentru Centrul integrat de promovare şi dezvoltare economică Zătun şi pentru servicii de multiplicare de DVD-uri cu filmul «Europe Discovers Galati County»),
· SC Prim Plan SRL (un contract de difuzare în direct şi în reluare a şedinţelor CJ),
· SC Vizual SRL Agnita, Sibiu (pentru machetarea şi editarea materialelor şi instrumentelor de promovare şi informare pentru proiectul Centru integrat de promovare şi dezvoltare economică transfrontalieră Zătun).
Din toate cele 13 contracte, 12 au fost semnate prin achiziţie directă, iar unul (ultimul, cu societatea din Sibiu), prin cerere de ofertă. Răspunsurile CJ nu precizează însă la niciunul din aceste contracte, beneficiarul final – adică organizaţia mass-media, ziarul sau televiziunea unde a ajuns publicitatea respectivă şi nici nu se prezintă raportul de evaluare a impactului achiziţiei serviciilor de publicitate, pentru contractele mai vechi de patru luni – deşi în această situaţie s-ar afla vreo cinci contracte.
Tot din răspunsul CJ mai aflăm că pentru acest an s-au alocat 118.000 lei pentru publicitate, dar şi că în 2008, pentru difuzarea presei necesare CJ, s-a încheiat contract (prin achiziţie directă, valoarea acestuia fiind sub 10.000 euro) cu „Viaţa liberă”.
Alte instituţii, aceleaşi răspunsuri
Alte două instituţii, aflate în subordinea Consiliului Judeţean Galaţi, ne-au răspuns (deşi în subordinea acestei instituţii se mai află şi alte societăţi, precum Consproiect sau SC Drumuri Judeţene): Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) şi Centrul Cultural „Dunărea de Jos” Galaţi.
Prima instituţie, DGASPC, ne-a informat că anul trecut, au fost efectuate cheltuieli de publicitate (angajate la iniţiativa instituţiei) în valoare de 39.014 lei. Cât priveşte bugetul alocat pentru acest an, DGASPC nu a încheiat niciun contract de publicitate, promovare şi reclamă, pentru că în Planul anual al achiziţiilor publice « nu au fost alocate sume în acest sens». Vizavi de ultimele două întrebări, aflăm că Direcţia de Protecţia Copilului nu a avut, în 2008, contract pentru abonamente la ziare, ci a cumpărat presa de la SC Rodipet.
Centrul Cultural „Dunărea de Jos”, răspunsul semnat de directorul Răzvan Avram, ne informează că instituţia «nu are în buget sume prevăzute special pentru promovare» şi că «fiecare manifestare culturală pe care o realizează are un buget aprobat care cuprinde toate cheltuielile angajate pentru acţiunea respectivă», iar «promovarea manifestărilor s-a făcut în 2008 în presa locală scrisă şi audio-video prin realizarea de emisiuni cultural-educative care aveau ca invitaţi personalităţi din cadrul instituţiei noastre».
Mai aflăm că, anul trecut, centrul a avut câte un abonament la fiecare cotidian local şi la ziarele centrale Jurnalul Naţional, Adevărul, Capital, Muncă şi Asigurări şi Expert Contabil, iar anul acesta are câte un abonament la aceleaşi ziare, mai puţin Capital.
Concluzia ? Faţă de Primărie şi instituţiile subordonate, din partea CJ am aflat ceva mai multe date, însă, în continuare, nu am primit răspuns la toate întrebările şi nici din partea tuturor instituţiilor vizate.
Ce am vrut să aflăm?
Scrisorile trimise instituţiilor publice au cuprins câte 7 întrebări, în care solicitam să ni se prezinte:
· sumele prevăzute pentru publicitate, promovare şi reclamă în bugetul instituţiei respective pentru anul 2008 (defalcate pe cheltuielile impuse de cerinţele legale şi cheltuieli de publicitate, promovare şi reclamă prin presa scrisă, audio-tv şi alte mijloace, angajate din iniţiativa instituţiei);
· sumele efectiv cheltuite pentru acţiunile de mai sus (la fel, defalcate pe două categorii),
· lista contractelor de publicitate, promovare şi reclamă semnate de instituţie, în 2009, precum şi documentele însoţitoare cerute de OUG 34/2006, secţiunea 6, art. 58 (anunţ de participare, criteriile de calificare şi selecţie, anunţul de atribuire, raportul de evaluare a impactului achiziţiei serviciilor de publicitate, pentru contractele de mai mult de 120 de zile etc);
· destinatarii primari (agenţii de publicitate) şi cei finali (mass media) ai fondurilor de publicitate, criteriile de alocare a acestor fonduri, sumele alocate fiecărui beneficiar final şi termenele de îndeplinire a prevederilor contractuale;
· sumele prevăzute pentru publicitate, promovare şi reclamă din bugetul instituţiei pentru anul 2009, defalcate pe aceleaşi două categorii de mai sus;
· instituţiile de presă la care instituţia a avut abonamente în 2008, numărul abonamentelor şi cum a fost realizată selecţia instituţiilor de presă la întocmirea acestor abonamente?
… Şi de ce?
Pentru că, după prezentarea primei părţi a acestui material, am primit reacţii diverse, printre care reproşuri că am vrea să aflăm date secrete, despre diverse contracte de publicitate, trebuie să precizăm câteva lucruri.
În primul rând, nu este vorba despre nici un interes material, cu atât mai mult cu cât în prezent nu este nicio licitaţie de publicitate în desfăşurare şi, ca atare, nu vrem să aflăm oferte ale contracandidaţilor, aşa cum ni s-a reproşat.
În al doilea rând, Legea 544 ne garantează dreptul de a afla cum sunt cheltuiţi banii publici şi, până la urmă, despre asta vorbim.
Şi în al treilea rând, demersul nostru vrea să tragă un semnal de alarmă, pentru că, în ultima perioadă, presa obţine din ce în ce mai greu informaţii clare, din cauza birocraţiei.
De pildă, pentru obţinerea unor simple informaţii, de interes general, cu privire la beneficiarii ajutoarelor alimentare de la UE, de la Consiliul Judeţean Galaţi, ni s-a solicitat să completăm o cerere conform Legii 544, a liberului acces la informaţiile de interes public. Asta, în condiţiile în care vorbim de un proiect european, derulat cu sprijinul Guvernului României, iar listele cu beneficiari tocmai fuseseră trimise în teritoriu.
Obligativitatea de a solicita orice informaţie de interes public, în scris, conform Legii 544, devine în acest caz un obstacol în calea accesului la informaţii şi nu un ajutor, aşa cum ar trebui să se întâmple. Pentru că vorbim aici despre informaţii de imediată necesitate, date care au valoare, în presă, dacă sunt prezentate la momentul potrivit, nu peste şase zile şi nici peste 30, conform legii…
