* Pasajul de la Dunărea a ajuns iar groapă de gunoi şi monument al nepăsării * O fi criză economică, dar ideile bune unde au fugit? *
Pasajul subteran din centrul oraşului a ajuns să fie ocolit de cei care au mai mult timp. Oamenii preferă să meargă până la semaforul de pe colţ, decât să treacă prin pasaj.
Nu neapărat din cauza mirosului de urină de aici – o chestie care, din păcate, a devenit tradiţională – ci din cauza tavanului care, pe alocuri, stă să cadă. Stă să cadă şi la intrarea în pasaj, dinspre hotel Dunărea, dar şi pe la jumătatea pasajului, cam în dreptul liniei despărţitoare dintre benzile de circulaţie de pe Brăilei.
Bucăţile mari de beton care s-au desprins din tavan lasă să se vadă armătura ruginită – o imagine deplorabilă. Unii pietoni chiar iuţesc pasul când trec pe sub aceste „găuri”, nu neapărat de frică, ci mai degrabă din senzaţia neplăcută pe care o ai atunci când treci pe lângă o grămadă mare de gunoi, urât mirositoare.
Tot la intrarea în pasaj dinspre hotel Dunărea, apa infiltrată prin beton (care provine de la jardinierele de deasupra) picură pe treptele care conduc în subteran. Puterea apei încă nu a săpat o gropiţă aici, însă treptele au căpătat, în zonă, un aspect verzuliu şi lucios, precum stâncile din peşteri.
Singurele două magazine care încă mai rezistă – foarte mulţi se întreabă prin ce minune? – în pasaj sunt: o societate care se ocupă cu închirierea de maşini şi jocuri PC, iar în partea dinspre Romarta, o firmă care se ocupă de multiplicat acte. Vânzătorul de aici spune că iarna plouă înăuntru, dar o spune cu lehamitea omului care are aceeaşi problemă de mai mulţi ani şi pe care nimeni nu o rezolvă.
Câţiva copii se joacă, veseli, în pasaj, aşteptând să deschidă magazinul cu jocuri PC. Cu ignoranţa copilăriei, micuţii se înghiontesc şi râd, fiind singurii cărora pasajul nu le provoacă silă.
Şi povestea continuă
Pereţii acoperiţi cu graffiti – deşi este prea frumos spus, pentru mâzgăliturile de acolo – arată dezolant. Citind inscripţiile afli că „Gulie” e prieten probabil cu Teo şi că Anca e frumoasă, „să se ştie!”.
Mizerie, cam aşa se poate caracteriza pe scurt senzaţia pe care o ai după ce treci prin pasaj. Uimitor pentru cât de prost este întreţinut este faptul că este chiar unicul pasaj subteran din Galaţi. Ca să nu mai vorbim că este exact în buricul târgului!
Cine are interes să se păstreze această imagine deplorabilă este greu de înţeles! Asta, în condiţiile în care zona este traversată zilnic de sute de gălăţeni, dar şi de turişti. Vorbesc de persoanele care vizitează Galaţiul, după care merg în alte localităţi şi povestesc ce au văzut şi trăit pe aici.
Primăria: Nu sunt bani!
Primăria municipiului Galaţi nu are în acest an alocate fonduri speciale pentru reabilitarea Pasajului Dunărea. „S-a făcut o expertiză tehnică şi s-a ajuns la concluzia că rezistenţa este în regulă. Sunt, în schimb, probleme la izolaţia hidro. Totuşi, nu există fonduri alocate special pentru lucrări de refacere în acest an”.
„Întrucât în această perioadă doar îi ţin locul directorului Kovacs, am să îi transmit acestuia problema, pentru a o avea în vedere. Poate se vor găsi ceva fonduri, măcar pentru o igienizare mai serioasă”, a declarat Adrian Mirică, cel care temporar îi ţine locul directorului Direcţiei Tehnice, Radu Kovacs.
