* Nu sunt „niciun fel de date statistice” despre categorii vulnerabile – spune „Inimă de copil” *
Consiliul Judeţului (CJ) Galaţi lucrează în continuare, după cum v-am informat deja, la o strategie de dezvoltare a judeţului. Încă se primesc sugestii pentru îmbunătăţirea concepţiei care va ghida cele mai impoortante direcţii de investiţii, asistenţă socială etc. până în 2015.
Un proiect de vreo 500 de pagini postat pe site-ul CJ, care se încheie, interesant, şi cu ideea unui brand al Galaţiului – oare va fi găsit sau rămânem la… frunza de tei?
Am mai scris despre dezbaterea pe marginea proiectului, care a avut loc pe 28 septembrie, la Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii, unde reprezentanţii CJ şi firma de consultanţă care a adunat datele pentru proiect s-au întâlnit, cu rezultate vizibile, cu reprezentanţii ONG-urilor, mediului de afaceri, a celui academic etc.
În continuare, vom vorbi şi despre problemele sociale discutate atunci. Amintim că a fost vorba despre dezbateri pe marginea Strategiei de dezvoltare a judeţului Galaţi 2010 -
2015, din cadrul proiectului „O nouă abordare strategică a judeţului Galaţi”, proiect finanţat de UE.
Despre asistenţa socială – „extrem de puţine date”
Foarte interesante s-au părut observaţiile trimise şi în scris făcute la proiect de către reprezentantele fundaţiei „Inimă de copil”:
„Nouă ni se pare că ultimul capitol, privind proiectele care se vor dezvolta, trebuie să prezinte nişte certificări şi nu listă exhaustivă de proiecte. Pentru că atunci vom ajunge la o limitare şi la o imposibilitate de a ne adapta dinamic”, a fost prima observaţie.
A urmat aceea că ar fi fost bine ca firma de consultanţă să fi consultat şi societatea civilă, în Galaţi existând multe ONG-uri care activează în domeniul social, cu activitate şi experienţă; adăugăm că „Inimă de copil” a dovedit-o din plin până în prezent.
Analiza pe domeniul social prezentă în proiect „are extrem de puţine date şi extrem de puţine referiri la situaţia actuală”, iar capitolul despre asistenţa socială nu conţinea „niciun fel de date statistice” despre categorii vulnerabile, precum familiile sărace, copii în dificultate, rata sărăciei, cea a abandonului şcolar, adulţi şi copii cu handicap, bolnavi de HIV, numărul persoanelor care beneficiază de servicii sociale, a copiilor şi tinerilor din instituţii de ocrotire, tendinţa acestora în ultimii ani, care creşte la nivel naţional, într-o ţară în care 33 la sută din populaţie trăieşte sub pragul sărăciei, cel puţin la nivelul anului 2008; sud-estul ţării fiind şi mai sărac.
De asemenea, nu este specificată care este nevoia de servicii sociale. Nu apar nici proiectele sociale ale ONG-urilor, deşi multe se desfăşoară chiar cu sprijinul autoritărilor locale. Întrebările din chestionar privind sectorul social au fost „puţine şi irelevante” pentru o analiză.
Analiza nu reflectă „absolut deloc” problematica socială, au conchis reprezentantele fundaţiei, instituţiile de stat şi ONG-urile pe domeniu social nu par să fi fost consultate. Observaţiile au fost notate ca „utile” de reprezentanţii firmei de consultanţă. Oricum, proiectul mai rămâne deschis propunerilor gălăţenilor.
