Adoptată într-un ritm ameţitor – în aceeaşi zi, atât la comisia juridică a Camerei Deputaţilor, cât şi în plen (cât înseamnă acesta de când este în vigoare greva Opoziţiei) – Legea Lustraţiei suscită multe discuţii controversate. Printre atâtea discursuri apare însă tot mai clară ideea că legea a fost aprobată prea târziu, singurul motiv plauzibil pentru acest moment fiind câştigul electoral al coaliţiei de guvernământ.
Viteza cu care Coaliţia de guvernământ a adoptat legea a făcut ca nici măcar textul ei – în varianta votată – să nu fie încă făcut public, de parcă ar fi fost un lucru ruşinos. Textul final şi adoptat nu era, ieri, postat nici pe site-ul Camerei Deputaţilor. În schimb, de pe acelaşi site se putea urmări şedinţa comisiei juridice care a avizat legea înainte de votarea ei în plen, şedinţă în care cei opt parlamentari (din 12) au votat la foc automat legea, întrerupându-se doar pentru a lua pauze, sau în tulburătorul moment în care fostul deţinut politic Constantin Soare i-a rugat, în genunchi, pe aleşi, să-i scoată din viaţa publică pe foştii comunişti.
Nu au citit-o, dar toţi au păreri!
Nici unul din interlocutorii noştri de ieri nu citise legea lustraţiei. Motivul oficial – invocat de cei din opoziţie – a fost greva lor din Parlament, însă justificarea este destul de slabă; până la urmă, o lege atât de importantă ar fi meritat măcar o lectură şi măcar chiar şi după ce a fost votată. Din păcate însă, nici unul din deputaţii Bogdan Ciucă (PC), Dan Nica (PSD), nici senatorii Paul Ichim (PNL) sau Laurenţiu Chirvăsuţă (UNPR) şi nici chiar nici liderul ţărănist Marian Popa nu citiseră, ieri, legea cu pricina. Puţinele informaţii în legătură cu legea – care tot pe presă au venit – i-a făcut, în schimb, să facă toţi declaraţii politice. Regretabil, nu am reuşit să contactăm telefonic nici unul din liderii PDL Galaţi pentru a afla un punct de vedere…
„O lege care nu se aplică nimănui”
Senatorul PNL Paul Ichim spune că „este târziu pentru o astfel de lege care, dată acum, cu 20 de ani întârziere, nu mai are nici o relevanţă. În plus, între ce se dorea prin punctul opt al Proclamaţiei de la Timişoara şi ce a dorit şi Constantin Ticu Dumitrescu e diferenţă de la cer la pământ… A fost dată ca să zicem şi noi că avem o lege care se numeşte pompos… În rest, nu se întâmplă nimic în continuare cu cei care au colaborat cu Securitatea. Am înţeles că au fost cam două milioane şi jumătate de români care au spus povestiri de Creangă băieţilor cu ochi albaştri… Ca să lustrezi a opta parte din populaţia ţării e cam greu şi nu ar aduce nici un puls de imagine iniţiatorilor”. Şi deputatul Dan Nica spune că „nu am citit legea, dar susţin punctul de vedere al preşedintelui Ponta. Este o lege care nu se aplică nimănui.
Singura lustrabilă am înţeles că este Monica Macovei, ca fost procuror în regimul comunist. În rest, băieţii de la PD au avut grijă să scoată tot ce ar putea crea probleme în lege. Am înţeles că au scos interdicţia care se aplica foştilor membrii ai CC-ului, căci un astfel de caz s-ar fi aplicat premierului Ungureanu, dar şi cele care se aplicau foştilor membri ai UASCR (Studenţii Comunişti Români), caz care s-ar fi aplicat lui Emil Boc…Sigur, legea îl protejează şi pe Meleşcanu, ca fost şef al corpului diplomatic înainte de ’89”.
„Totuşi, o reparaţie morală”
Vicepreşedinte al comisiei juridice din Camera Deputaţilor – cea care a dat aviz favorabil legii care a fost, apoi, votată, în cameră – deputatul PC Bogdan Ciucă spune că nu a participat la vot, dar că „este o lege care lansează, totuşi, un mesaj: că trăim în alte vremuri şi persoanele care au ocupat late funcţii de conducere în fostul regim sunt alese doar dacă cetăţenii o vor. Discuţia despre interdicţia pentru persoanele numite în funcţii publice este iar interesantă şi cred că ar fi fost o temă de impact în urmă cu 15 ani. Acum însă, vorbim de persoane ale căror cariere oricum, sunt pe final”.
Recunoscând că „este dată târziu”, senatorul UNPR Laurenţiu Chirvăsuţă spune că „legea este, totuşi, o reparaţie morală!”. Pentru cine? „Ar trebui să ne luăm după vârstă”, răspunde Chirvăsuţă.
Liber pentru politicienii foşti turnători
Ce facem însă cu cazuri concrete de politicieni care au decizii în instanţă că au colaborat cu fosta securitate şi care în continuare nu au nici o problemă în a-şi continua carierele politice? Un astfel de caz este chiar în partidul condus de Dan Nica – este vorba despre deputatul Florin Pâslaru. În atari situaţii, parlamentarii au păreri comune, indiferent de partidul din care provin: ar fi neconstituţional să i se interzică să mai candideze! „Până la urmă, electoratul decide dacă merită sau nu să fie ales… Chiar şi moralitatea unei astfel de candidaturi nu o apreciem noi, ci electoratul”, spune Nica. Şi senatorul Laurenţiu Chirvăsuţă este de aceeaşi părere. Cu o naivitate oficială demnă de o cauză mult mai bună, acesta a adăugat că „fiecare candidat declară pe propria răspundere că nu a colaborat cu fost Securitate iar dacă se dovedeşte că a colaborat, atunci el poate fi cercetat pentru fals în declaraţii, dacă se autosesizează Parchetul. Deci, o astfel de interdicţie pe legea lustraţiei nu şi-ar fi avut rostul, căci ar fi dublat o prevedere deja existenţă”. „Eu, unul, în aceşti ani de dezvăluire a colaborării cu securitatea a unor politicieni am aflat că au existat pârâcioşi de bine şi pârâcioşi de rău”, opinează, ironic, senatorul Paul Ichim, referindu-se la diverse decizii de colaborare cu securitatea care, după ce au fost atacate în instanţă, au fost formulate astfel…
Cine sunt lustrabilii Galaţiului ?
Practic, singurul politician lustrabil din Galaţi ar fi fost Carol Dina, însă nu mai este cazul, căci fostul lider PRM a decedat recent. În calitatea sa de fost de prim-secretar PCR al judeţului Galaţi şi preşedinte al Consiliului Popular Judeţean Galaţi (deci funcţie remunerată), acesta ar fi primit interdicţie dacă mai trăia şi era numit într-o funcţie publică.
Ar putea exista destule discuţii în legătură cu directorul Teatrului Dramatic Fani Tardini, Vlad Vasiliu, sau Eugen Stoleriu (reprezentantul în Primăria Galaţi a Consiliului de Onoare al Revoluţionarilor din Decembrie) – două dintre numele pomenite în deciziile CNSAS privind dosarul de colaborator cu Securitatea. Iese din discuţie arhiepiscopul Dunării de Jos, Casian Crăciun, care chiar are o decizie a CNSAS privind necolaborarea cu Securitatea.
În schimb, se poate lua în discuţie faptul că fostul primar al Galaţiului, Eugen Durbacă (actual lider PC şi interesat să fie din nou primar) era în 1989 directorul Întreprinderii de Utilaj Greu şi membru supleant al CC PCR. Populaţia încă îşi aminteşte cum în decembrie ’89 a fost salvat cu un transportor blindat al armatei de către muncitorii care voiau să îl linşeze. Cum însă politicienii – sau candidaţii la funcţii alese – nu au, în continuare, interdicţia de a candida (chit că au decizie de colaborare cu fosta securitate), discuţia rămâne deschisă. Cu siguranţă că în viitor vor apărea tot felul de dezvăluiri pe această temă.
