* Teoretic, toţi cei 15 parlamentari aleşi în judeţul Galaţi au birouri parlamentare * Practic, numai şase din ei pot fi găsiţi de către cetăţeni *
Deşi toţi cei 15 parlamentari aleşi în circumscripţia nr. 18 Galaţi primesc bani de la Parlament pentru întreţinerea cabinetelor parlamentare, numai zece din ei îşi fac publice, pe paginile de Internet ale celor două Camere, unde ar putea fi găsiţi de simplii alegători. Mai mult, din cei zece, doar şapte au cu adevărat cabinetele parlamentare la Galaţi - căci trei parlamentari declară ca adresă pentru "contact" cea de la Bucureşti, din Parlament. Iar dacă din cei şapte mai scădem unul (căci printre ei se află şi Mihail Boldea - deputat aflat în arestul poliţiei şi care nu se mai află, în prezent, în puterea de a mai primi audienţe la cabinetul parlamentar) ne rămân exact şase parlamentari pe care un alegător tenace i-ar putea găsi, până la urmă, la cabinete, după ceva muncă de detectiv.
Cine sunt cei care se pitesc?
Galaţiul are 11 deputaţi, din care nouă sunt gălăţeni, iar doi, repartizaţi de la nivel naţional în circumscripţia noastră - Nicolae Păun (Partida Romilor "Pro Europa) şi Dragoş Gabriel Zisopol (Uniunea Elenă din România). Acesta din urmă nu menţionează nimic pe pagina sa de deputat, la capitolul "biroul parlamentar", în timp ce Păun menţionează o adresă, dar din Bucureşti!
Mai avem patru deputaţi gălăţeni care au omis să îşi treacă pe paginile oficiale adresele cabinetelor parlamentare: Roşca Lucreţia, Ştefan Viorel (PSD), Carmen Axenie (PDL) şi Bogdan Ciucă (PC).
Toţi cei patru senatori de Galaţi au o adresă (însă pentru a o afla trebuie să faci muncă de detectiv şi să le citeşti aleşilor biografiile, subsecţiunea „contact”), dar doi din ei şi-au dat ca sediu… cel al Senatului, de la Bucureşti! Este vorba despre senatorii Paul Ichim (PNL) şi Gheorghe Saghian (PSD).
Deşi nu apar nicăieri, sediile există şi sunt plătite din bani publici
Evident, parlamentarii care nu şi-au notat adresele de la birourile parlamentare (sau le-au notat pe cele de la Bucureşti) pot fi găsiţi, teoretic, la sediile propriilor partide, însă pentru un cetăţean care nu ştie unde este sediul cutărui partid şi nici orele la care parlamentarul poate fi găsit acolo, ar fi fost extrem de simplu să citească o adresă notată pe site… În plus, precizarea sediului biroului parlamentar ar putea fi considerat ca un gest de minim respect faţă de cei care te-au votat.
Ciudat pentru situaţia actuală nu este faptul că parlamentarii uituci nu şi-au trecut adresele birourilor parlamentare, ci că toţi primesc bani de la Parlament pentru întreţinerea acestor sedii. În condiţiile în care adresele nu sunt făcute publice, cum reuşesc aceştia să justifice banii publici cheltuiţi lunar? Simplu: cabinete au, dar le ascund de populaţie, probabil pentru a nu fi deranjaţi.
Conform datelor Camerei Deputaţilor, în februarie, au primit pentru întreţinerea cabinetelor parlamentare (pentru chirie, utilităţi etc) următoarele sume: Carmen Axenie – 5.649 lei, Ştefan Viorel – 5.812 lei, Lucreţia Roşca – 4.330 de lei, Bogdan Ciucă – 3.942 lei şi Gabriel Zisopol – 4.162 lei. Senatorii Paul Ichim şi Gheorghe Saghian nu au primit în februarie nici un leu pentru plata chiriilor şi utilităţilor, dar au primit bani pentru materiale de întreţinere a cabinetelor – 4.046 de lei şi, respectiv, 4.102 lei.
Sunt şi parlamentari care nu se ascund de electorat
Deputaţii Victor Paul Dobre (PNL), Mircea Toader (PDL), Dan Nica şi Florin Pâslaru (PSD) nu au nici o problemă în a-şi trece pe pagina proprie de parlamentar adresele cabinetelor parlamentare. Mai mult chiar, Toader precizează o adresă de la Tecuci – municipiu aflat în colegiul nr. 2 în care democratul a fost ales -, în timp ce Pâslaru a adăugat pe pagina sa şi al treilea sediu pe care îl are în folosinţă, de la Primărie, după ce Viaţa Liberă a sesizat omisiunea. Tot o adresă din Tecuci a dat şi senatorul Laurenţiu Chirvăsuţă –UNPR, în timp ce Marius Necula şi-a precizat adresa de la Galaţi.
Cu mici excepţii, toţi parlamentarii care s-au îngrijit să îşi facă publice adresele unde pot fi găsiţi de cetăţeni au publicat şi diverse numere de telefon, adrese de mail, sau chiar numele persoanelor de contact – modalităţi ca problemele cetăţenilor să ajungă la destinatari.
La capitolul adrese de mail stau bine şi „uitucii” care nu şi-au dat adresele birourilor din teritoriu; nici unul din ei nu a omis să îşi lase adresa virtuală, pentru ca cetăţeanul să îi scrie ce îl roade. Cu telefoanele însă situaţia se complică: Carmen Axenie, Ştefan Viorel, Roşca Lucreţia, Bogdan Ciucă şi Gabriel Zisopol nu au nici un număr de telefon trecut.
