- * A fost bine cât a durat armonia dintre preşedintele CJ şi PSD * Chebac a iniţiat 91 la sută din proiectele adoptate * Restul iniţiativelor, depuse de consilierii judeţeni, au apărut cu precădere în acest an electoral
Conform datelor CJ, din 2008 şi până în februarie 2012, au avut loc 58 de şedinţe ordinare şi extraordinare, cu tot cu ultima şedinţă ordinară, de pe 30 mai, când toţi consilierii au rămas în memoria colectivă drept cei care nu au reuşit să depăşească orgoliile politice pentru a premia câteva personalităţi notabile ale judeţului.
În general, jocurile din CJ Galaţi au decurs în linişte din 2008 şi până în noiembrie 2011, când preşedintele CJ Galaţi, Eugen Chebac, a anunţat că va candida pentru un nou mandat în afara PSD, după ce USL l-a desemnat pe Nicolae Bacalbaşa drept candidat comun. De atunci şi până acum, în CJ tensiunile politice au crescut constant şi tot ceea ce până ieri era coordonat de Chebac fără probleme (programul "laptele şi cornul", asfaltările din judeţ, deszăpezirea etc) a început să fie criticat de grupul USL.
Contribuţia vicepreşedinţilor la bunul mers al Judeţului
Dacă Eugen Chebac şi-a început mandatul în forţă, fără să ofere vreo atribuţie celor doi vicepreşedinţi, aceştia au avut întotdeauna la îndemână pârghiile legale pentru a iniţia proiecte de hotărâre în CJ. Totuşi, câtă vreme Chebac a fost în tabăra majorităţii, PSD, PNL şi PC, cei doi vicepreşedinţi, liberala Tania Bogdan şi conservatorul Eugen Durbacă, nu prea s-au înghesuit să iniţieze în 2008, 2009 şi 2010 proiecte de hotărâri, ci doar spre finele anului trecut şi în acest an electoral. Tania Bogdan a iniţiat, de-a lungul mandatului, 16 proiecte (două anul trecut şi restul în acest an), în timp ce Eugen Durbacă a iniţiat 11 (unul în 2011 şi restul în 2012). Raportat la numărul total de proiecte adoptate în acest mandat - 827, rezultă un procent de 1,9 la sută în cazul Taniei Bogdan şi un procent de 1,3 la sută pentru Durbacă. Cum era de aşteptat, preşedintele CJ Eugen Chebac a iniţiat majoritatea proiectelor - 754, adică 91 la sută.
Topul iniţiativelor printre consilierii judeţeni
Cele mai multe iniţiative le-a avut consilierul judeţean PSD Viorica Sandu (62), urmată de liberalul Emil Ţuicu (52), social-democratul Avram Trandafir (51) şi, la egalitate, democrat-liberalul Iulian Aramă şi conservatorul Eduard Grosu (cu câte 49 iniţiative). Când vine vorba de calitatea proiectelor, trebuie să exceptăm, în primul rând, de la fiecare din aceştia cele 48 de hotărâri prin care li s-au validat propriile mandate, sau a unor supleanţi. Mai rămân proiecte care se referă la organizarea referendumului pentru regionalizarea Galaţiului, pentru vânzarea celebrelor apartamente ale CJ, pentru stabilirea membrilor în diferite comisii (de vânzarea spaţiilor comerciale, CA-urile spitalelor etc) şi cele realmente importante, care au şi creat discuţii în contradictoriu cu preşedintele CJ, cele privind alocarea de fonduri pentru asfaltarea drumurilor comunale şi pentru echilibrarea bugetelor comunale.
Consilieri judeţeni cu aport zero
La polul opus se află consilierii judeţeni fără nici o iniţiativă: soţii Camelia şi Silviu Burluc, Costel Căluean, Mircea Cadar, Petrişor Potec, Petrică Pohrib, Aurel Zamfir (PDL) şi Adrian Cuţitaru (PC). Mai sunt aleşi care au zero iniţiative, dar ei au avut un mandat scurt: liderul PDL Mircea Toader şi colegul său senatorul Marius Necula (consilieri judeţeni în perioada 2008-2009), Violeta Nanu (PDL - actualmente directoare APIA, consilieră în perioada 2009-2010), regretatul David Craiu (PDL - consilier 2008-2010), senatorul PNL Paul Ichim (aceeaşi perioadă), Simona Bălan (PNL, consilieră până în 2010), Dorin Otrocol (PSD), Adelina Drugan (PSD) şi Munteanu Petrică (PC, fost director la Vamă). După cum se poate vedea, în topul partidelor cu cei mai mulţi consilieri judeţeni cu aport zero se află PDL, urmat la mare distanţă de de PSD şi PNL şi PC.
Prezenţa şi absenţa aleşilor
Dacă preşedintele CJ Galaţi Eugen Chebac nu ar fi absentat la şedinţa extraordinară, convocată pe 4 mai de grupul USL, acesta ar fi fost cel de-al doilea ales judeţean care s-ar fi putut mândri cu zero absenţe în acest mandat. Locul fruntaş şi l-a adjudecat, astfel, consilierul local Neagu Vasile (PSD), care s-a remarcat, în patru ani, prin două proiecte iniţiate - unul, de organizarea referendumului (alături de alţi 24 colegi), iar cel de-al doilea, de marcare a obiectivelor realizate cu banii de la CJ. Cu alte cuvinte, lui i se datorează plăcuţele de pe clădirile reabilitate cu banii CJ şi tot lui pancartele cu "drum realizat de preşedinte CJ Eugen Chebac", care mărginesc drumurile judeţene reabilitate cu banii de la CJ.
Printre consilierii cu cele mai multe absenţe înregistrate în perioada 25 iunie 2008 - 28 februarie 2012 se numără: Iulian Aramă (PDL- nouă absenţe), Nicolae Bacalbaşa (şapte), Petrică Pohrib (PDL-şapte), Ştefan Simion (PSD-şapte), Camelia Burluc (PDL-şase), Dorin Butunoiu (PSD-cinci), Costel Căluean (PDL - cinci), Alexandru Teodorescu (cinci) şi Nicuşor Ursu (cinci). În privinţa vicepreşedinţilor CJ, liberala Tania Bogdan are numai două absenţe, în timp ce conservatorul Eugen Durbacă a lipsit de la cinci şedinţe.
Şedinţe extraordinare din motive comune
Înaintea acestui an electoral, în 2011, CJ Galaţi s-a întrunit de 12 ori în şedinţă ordinară şi de două ori în şedinţe extraordinare, pe 20 iunie şi, respectiv, 7 decembrie. Deşi niciuna din cele două şedinţe nu a fost convocată de preşedintele CJ, ci de consilierii judeţeni PSD, PC şi PNL, nu amândouă au reflectat aceeaşi stare de spirit din CJ. Din contră: dacă în vară toţi consilierii - cu excepţia celor de la PDL -, împreună cu preşedintele CJ erau de acord cu organizarea unui referendum pentru a întreba gălăţenii dacă sunt sau nu pentru regionalizare, în iarnă, "marea schismă" din sânul Judeţului (provocată de politică) se petrecuse deja, iar tabere adverse - preşedintele CJ şi PDL, pe o parte şi consilierii USL pe cealaltă parte - se contrau la cuţite, anticipând tensiunile electorale din acest an. Cu alte cuvinte, în ambele cazuri de şedinţe extraordinare, motivele au fost unele absolut comune: politica. În vară, PSD, PNL şi PC luptau împotriva adversarului comun PDL, care intenţiona să regionalizeze România, pe când în iarnă, tabăra PSD, PNL, PC se lupta cu cea a PDL, susţinător al candidaturii pentru încă un mandat al preşedintelui CJ.
