* Cristian Borcea: Stratul de pământ de deasupra colectorului avariat a crescut cu 10 metri în ultimul secol! *
Proiectanţii angrenaţi în lucrările de reabilitare a reţelelor de apă potabilă şi de canalizare din Galaţi au identificat cauzele care au generat apariţia gropii de 9 metri adâncime de pe Faleza Superioară, din faţa Elicei. Amintim că acest crater, care împlineşte vineri o lună, a „luat naştere” la 16 luni după apariţia primului, pe 14 februarie 2010, şi la aproape 12 luni după ce acesta din urmă fusese astupat.
Cele două surpări de teren, de anul trecut şi de anul acesta, au fost provocate de prăbuşirea calotei colectorului de ape uzate din subteran, care datează de la sfârşitul secolului al XIX-lea. Asta au spus, până acum, specialiştii.
Despre ce anume a generat prăbuşirea calotei colectorului s-a vorbit mai puţin în mod oficial. Neoficial, însă, pe fondul celor două accidente de teren majore şi al altor avarii produse în ultima vreme pe reţelele de apă şi de canalizare de pe Faleză, s-au făcut tot mai insistent referiri la stabilitatea din ce în ce mai precară a malului.
Ridicat cu pământ adus de pe platoul Smârdan în timpul construirii combinatului siderurgic ArcelorMittal Galaţi, malul superior al Dunării ar începe acum să cedeze din cauza presiunii exercitate de blocurile înalte construite în ultimii ani pe Faleză, se vehiculează la bursa zvonurilor.
Experţii susţin, însă, că, deşi avariile produse la colector au legătură cu malul de pământ, ele nu au nici în clin, nici în mânecă cu rezistenţa acestuia.
„În 1890, când acest colector a fost pus în funcţiune, zona de la Elice era mult mai joasă decât o ştim acum. Practic, stratul de pământ de deasupra colectorului era de numai 2 metri. În prezent, are 12 metri. Este explicabil, aşadar, de ce calota colectorului a cedat: asupra acesteia a fost exercitată o presiune prea mare”, a explicat şeful Unităţii de Implementare a Proiectului ISPA, Cristian Borcea (FOTO).
Încă doi factori au mai contribuit la deteriorarea calotei colectorului. „La vremea construirii colectorului, piatra din care a fost realizată calota acestuia a fost îmbinată cu un mortar care între timp s-a măcinat. Totodată, gura conductei deversoare a fost când pe uscat, când înecată de apele Dunării, iar aceste oscilaţii au scurtat durata de viaţă a colectorului”, a adăugat Cristian Borcea.
Pe baza acestor constatări, cei de la ISPA intenţionează nu doar să construiască un colector nou, ci şi să realizeze, în viitorul nu foarte îndepărtat, cămăşuirea conductei deversoare în fluviu.
