*„Alarmă falsă” * Confuzia care înfricoşează: nu Faleza, ci malul este expus! * Managerul Proiect SA face precizări: Faleza este sigură; într-adevăr, malul de jos are în proiect un dig de apărare *
Cât de stabilă mai este Faleza Dunării? Ştirea vehiculată în ultima vreme, că Faleza s-ar putea prăbuşi în Dunăre, a fost contrazisă chiar de ing. Mircea Chiriac (FOTO 2), managerul SC Proiect SA, institutul de proiectări, citat de altfel recent în presă prin afirmaţii… contrare. „Nu asta am spus! Nu s-a înţeles ce am explicat, s-au făcut confuzii!”, a precizat ieri specialistul.
„Când vorbesc de o zonă expusă, vorbesc de malul efectiv al Dunării, nu de Faleză, care este sigură!” Pentru mal, supus la eroziune şi, în timp, la prăbuşire, există şi un proiect de construcţie a unui dig, la picioarele Falezei superioare. Mai mult, directorul Chiriac ne-a spus că a primit un telefon de la directorul SC Iptana SA Bucureşti, deranjat că firma pe care o conduce este citată în presă tot în legătură cu prăbuşirea Falezei.
„Este alarmă falsă”, conchide deci ing. Mircea Chiriac. Care, într-adevăr, propunea anul trecut soluţia plantării unor piloni care să întărească malul Falezei inferioare.
Iată însă că noua expertiză aduce veşti bune: Faleza este stabilă! „Avem un studiu privind stabilitatea întregii Faleze, de la Ţiglina I şi până la Hotelul Vega, făcut de specialişti din Bucureşti împreună cu noi, şi din care rezultă că Faleza la această dată este stabilă. Nu sunt probleme privind consolidarea Falezei. Deci, ceea ce a mai apărut prin ziare, cu Iptana şi mai ştiu eu ce, sunt nişte poveşti!”
Se renunţă deci la soluţia pilonilor: „La vremea respectivă, propunerea plantării unor piloni de 25 de metri care să susţină stabilitatea malului era pentru a se putea realiza diverse construcţii (magazine, expoziţii, restaurante etc, n.red.). Or, la această dată, dacă din calculul de stabilitate rezultă că Faleza este stabilă, deocamdată nu se mai impune această soluţie!” Reţinem totuşi termenul „deocamdată”…
Am vrut să ştim dacă din studiu rezultă că, pe viitor, Faleza va mai putea suporta şi alte construcţii grele. „În calculul de stabilitate scrie clar: la o distanţă sub 50 de metri [de buza malului] nu este voie să construieşti! De pe partea unde este ˝Pescarul˝ şi toate celelalte şi până la buza Falezei nu ai voie construieşti nimic!” De altfel, mare parte este ocupată de carosabil.
Specialistul admite că acele construcţii grele, blocuri cu multe etaje, „încarcă” totuşi Faleza, însă respectivele construcţii s-au făcut folosind piloni care au ajuns până la stratul stabil de pământ, deci sunt sigure.
