Calcule pentru o şosea ocolitoare a Galaţiului

Calcule pentru o şosea ocolitoare a Galaţiului
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)
Varianta destinată traficului rutier greu ar urma să aibă 33,6 km şi ar ocoli municipiul, cu tot cu Combinatul Siderurgic, balta Mălina şi lacul Brateş * Şoseaua ar trebui conectată cu drumul expres Galaţi - Brăila şi cu autostrada inelară a Mării Negre, recomandă consultaţii tehnici * Proiectul necesită cel puţin 200 milioane de lei, iar lucrările efective vor dura mai bine de doi ani şi jumătate
Ministerul Transporturilor şi Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) au în acest moment definitivat traseul pentru realizarea unei variante ocolitoare a Galaţiului, care să scape municipiul de traficul greu. Vor mai trece însă câţiva ani până când vom avea şansa de a vedea proiectul pus în practică. Dar odată realizată, şoseaua - ce va necesita investiţii de cel puţin 200 milioane de lei - ar putea deveni atât o arteră importantă în zona de est a ţării, cât şi o „trambulină” pentru transporturile spre şi dinspre ţările din spaţiul ex-sovietic.

Varianta ocolitoare cu harta pe masă

Asocierea SC Tractebel Engineering SA & SC Acciona-Ingenieria SA este cea care, la începutul acestui an, a câştigat licitaţia de atribuire a contractului privind „Asistenţa Tehnică pentru elaborarea Studiului de Fezabilitate pentru Varianta de ocolire Galaţi”. Contractul, în valoare de aproape un milion de lei, finanţat prin POS Transporturi, are drept beneficiar CNADNR, dar în acest proiect un rol important le-a revenit şi autorităţilor publice de la nivel judeţean. „Trebuie spus că varianta de ocolire a Galaţiului se diferenţiază de drumul de centură. Prima dintre ele se adresează traficului greu, de tranzit, în timp ce a doua se adresează traficului local”, ne-a explicat arhitectul-şef al CJ Galaţi, Mărioara Dumitrescu. Varianta de ocolire a Galaţiului ar separa fluxurile de trafic şi ar devia traficul de tranzit în afara municipiului, cunoscând că, în prezent, legătura rutieră între DN 25 - DN 26 - DN 24D - DN 2B, cât şi legăturile cu vămile Giugiuleşti şi Oancea se realizează prin traversarea oraşului.

Toate drumurile duc la… Galaţi

În conturarea traseului viitoarei variante ocolitoare a Galaţiului, proiectanţii au ţinut cont de o serie de elemente. Unul dintre cele mai importante este acela că o parte din traficul de tranzit din judeţul Galaţi provine de pe drumurile naţionale care trec prin judeţul Brăila. Prin urmare, proiectanţii care asigură asistenţa tehnică recomandă ca drumul expres Brăila - Galaţi, pentru care există un studiu realizat încă din perioada 2007-2008, şi varianta de ocolire a Galaţiului să aibă continuitate. În acelaşi timp, specialiştii atrag atenţia că, varianta tehnică din studiul privind drumul expres Galaţi - Brăila ar trebui revizuită pentru că artera rutieră ar traversa Siretul într-o zonă aglomerată, care se racordează la DN 25 fără vreo legătură cu varianta de ocolire a Galaţiului. Un alt aspect asupra căruia se atrage atenţia este că varianta ocolitoare a Galaţiului este importantă şi din perspectiva unui alt proiect, cel privind autostrada inelară a Mării Negre, care va lega România de Ucraina, Rusia, R.Molodova, Georgia şi chiar mai departe. Trebuie să ne pregătim de intensificarea traficului greu! Ucraina are în curs de execuţiei autostrada Tatarbunar - Izmail - Reni (între Odesa şi Tatarbunar este deja construită). Fluxurile de trafic greu spre şi dinspre sud-vest şi vestul Europei vor continua să se desfăşoare pe partea de sud a Ucrainei prin Giurgiuleşti, pentru că dacă ar urma traseul autostrăzii urcând spre Chişinău şi apoi spre Albiţa s-ar ajunge la un ocol de sute de kilometri.

Variantă mai scurtă, dar mai dificilă

În urma consultării echipelor tehnice cu reprezentanţii autorităţilor judeţene s-a conturat ca posibilă variantă un traseu de 33,6 km. „Este un traseu destul de complicat, ce traversează direct o serie de văi şi pâraie, rezultând în consecinţă necesitatea construirii unor poduri şi podeţe, dar o altă variantă ar fi presupus un ocol prea mare şi, implicit, ar fi mai costisitoare”, a arătat arhitectul-şef al CJ Galaţi. Drumul ar urma să se desprindă din DN 25 prin nodul rutier Traian, să supratraverseaze DN 25 şi calea ferată Tecuci - Galaţi, apoi să traverseaze valea Braniştei şi Odobascu şi să treacă peste capătul Bălţii Mălina, la sud de Smârdan. După traversarea DJ 251 Galaţi - Smârdan, traseul ar urma să se îndreapte spre nord-est, să facă o curbă ce ocoleşte lacul Brateş şi să se îndrepte spre DN 2B pentru a se racorda la acesta la circa 3,5 km de Vama Giurgiuleşti. Drumul ar urma să fie cu două benzi de circulaţie (clasa tehnică III a drumurilor publice - n.r.), cu o intensitate medie a traficului estimată între 3.500 - 8.000 de autovehicule. Şoseaua ar urma să facă parte din drumurile europene E 87 (spre Ucraina) şi E 584 (spre R.Moldova), iar pe viitor ar urma să fie inclusă chiar în autostrada inelară a Mării Negre. Cât va costa toată afacerea? Cu viaducte, poduri şi podeţe care generează un cost ridicat pe kilometru, „investiţia va avea o valoare apreciabilă”. După standardele de cost stabilite de Ministerul Transporturilor se sare de 200 milioane de lei! Principalele surse de finanţare vor fi fondurile europene puse la dispoziţie prin POS Transporturi în exerciţiul bugetar 2014 - 2020, dar va mai fi nevoie şi de o cofinanţare de la bugetul de stat.

Avize şi exproprieri

Dincolo de bani şi timpul efectiv de execuţie al lucrărilor, estimat la 2,5 ani, mai sunt complicaţiile ce ţin de partea de obţinere a avizelor şi rezolvarea problemelor ce ţin de terenurile pe care va trece şoseaua - 182 hectare! Terenurile respective sunt, în general, terenuri private cu destinaţie agricolă, doar o mică parte fiind terenuri comunale. „Cu siguranţă, lucrurile nu vor fi simple. În primul rând sunt avizele, iar pe Mediu pretenţiile vor fi speciale, dată fiind vecinătatea cu Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului. Apoi, va mai fi nevoie de o descărcare arheologică a zonei. Nu în ultimul rând, este şi problema stabilirii proprietarilor terenurilor şi expertizele pentru stabilirea despăgubirilor de expropriere pentru cauză de utilitate publică”, a precizat arhitectul-şef al CJ Galaţi. În cazul de faţă, spre deosebire de alte proiecte asemănătoare din ţară, un avantaj ar fi acela că a intrat în vigoare Legea 255/2010, menită să uşureze procedurile de expropriere şi stabilirea despăgubirilor. Se face un dosar de evaluare pentru fiecare teren în parte, iar valoarea despăgubirii se va raporta la preţul pieţei şi nu la cât pretinde un proprietar sau altul. Se speră că acest sistem va preveni apariţia speculatorilor imobiliari şi „umflării” artificiale a preţurilor terenurilor. Până atunci însă, să vedem proiectul asumat printre priorităţile investiţionale în infrastructură.

Citit 7727 ori Ultima modificare Luni, 08 Octombrie 2012 00:02

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.