Cu un şomaj foarte ridicat, 22 de localităţi din judeţul Galaţi se încadrează în criteriile legale pentru a fi înregistrate ca zone defavorizate ' Problema e că, în timp, facilităţile acordate investitorilor în zonele defavorizate au fost anulate una câte una * Singura facilitate ce a scăpat ar fi scutirea de la plata impozitului pe profitul aferent investiţiilor noi, dar de ea pot beneficia doar firmele care au obţinut, înainte de data de 1 iulie 2003, certificatul permanent de investitor în zonă defavorizată
Subiectul posibilei situări a judeţului Galaţi sau a unor localităţi din judeţ în lista zonelor defavorizate a fost reluat, ieri, în cadrul Comisiei de Dialog Social, însă concluziile au lăsat gust amar. Chiar dacă iniţial, prin Legea 20/1999, criteriile potrivit cărora o localitate putea fi încadrată la zonă defavorizată erau mult mai multe, iar facilităţile la fel, modificările şi ordonanţele de Guvern care au apărut ulterior au cam şters pe tăcute posibilitatea localităţilor de a ajunge să se bucure de facilităţi. Prin urmare, rămânem defavorizaţi "cu acte în regulă", dar fără posibilitatea de a ni se acorda vreun ajutor pentru a scoate cămaşa pe undeva.
Localităţi defavorizate
Potrivit Legii nr.20/1999, existau cinci criterii după care o localitate putea fi încadrată ca zonă defavorizată, dar prin OUG nr.75 din 2000 cele cinci posibilităţi de obţinere a statului de zonă defavorizată au fost reduse la două, şi anume: să fie zone cu infrastructură slab dezvoltată şi să aibă o pondere a şomerilor în totalul resurselor de muncă de trei ori peste media naţională.
Pe acest ultim considerent, conform unei analize a Prefecturii, au fost identificate 22 de comune din judeţul Galaţi în care ponderea şomerilor în totalul populaţie stabile cu vârstă cuprinsă între 18 şi 62 de ani este de cel puţin trei ori mai mare decât media naţională, a declarat şeful Serviciului din cadrul Prefecturii, Vasile Pârlog. În această situaţie se află Bereşti, Bălăbăneşti, Băleni, Băneasa, Brăhăşeşti, Buciumeni, Cavadineşti, Corni, Costache Negri, Ghidigeni, Gohor, Griviţa, Joraşti, Nămoloasa, Oancea, Scânteieşti, Smulţi, Valea Mărului, Vârlezi, Vlădeşti şi Negrileşti.
Conform informaţiilor furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică, ponderea şomerilor în raport cu populaţia stabilă a fost, la nivel naţional, în decembrie 2012, de 3,56 la sută, în ianuarie de 3,70 la sută, iar în martie de 3,68 la sută, în timp ce la nivelul judeţul Galaţi, în luna decembrie a fost de 4,51 la sută, în ianuarie de 4,70 la sută, iar în martie de 4,65 la sută.
Pe de altă parte, potrivit datelor ANOFM, dacă este să ne raportăm la rata şomajului, aşa cum se specifica iniţial în legea zonelor defavorizate, în timp ce la nivel naţional avem pe luna martie un procent de 5,58 la sută, la nivelul Galaţiului avem o rată a şomajului de 9,11 la sută.
Boală lungă
Pentru ca o localitate să obţină statutul de zonă defavorizată, autorităţile locale trebuie să realizeze o documentaţie, cu avize, care este prezentată Agenţiei de Dezvoltare Regională. Aceasta analizează, urmând să transmită propunerile la Consiliul Naţional pentru Dezvoltare Regională, care la rândul său face propunerea către Guvern, în vederea elaborării unei hotărâri. Potrivit lui Vasile Pârlog, la Agenţia de Dezvoltare Regională din Brăila, doar în Tulcea s-a încercat, până acum, să se realizeze ceva în acest sens, „însă procesul de realizare a tuturor documentelor nu este încheiat nici la această dată”.
Facilităţi pe apa sâmbetei
Iniţial, conform Legii nr.20/1999, Galaţiul, ca zonă defavorizată, ar fi putut să se bucure, din punct de vedere economic, de acordarea unor facilităţi pentru potenţialii investitori, ca scutirea de taxe vamale şi de TVA pentru achiziţionarea unor maşini, utilaje, restituirea taxelor vamale pentru materiile prime, scutirea de la plata impozitului pe profit etc. Aceste facilităţi s-au redus, însă, pentru ca, în final, după modificările aduse de Legea nr. 507 din 17 noiembrie 2004, singura facilitate care se poate lua în calcul pentru zonele defavorizate este scutirea pe plata impozitului privind profitul aferent investiţiilor noi, cu condiţia ca investitorul care a obţinut certificat permanent în zona defavorizată să fi făcut toată documentaţia până la 1 iulie 2003.
„Dacă vrem să avem declarate zone defavorizate, astăzi putem lua în calcul 22 de unităţi administrativ-teritoriale care îndeplinesc criteriul de şomaj din OG nr.75/2000, dacă ne raportăm la ultimele trei luni. Din alt punct de vedere, orice discuţie cu privire la eventuale facilităţi pentru aceşti investitori sunt inexistente, pentru că nu se mai poate îndeplini criteriul de timp, şi anume să fi făcut procedura până la 1 iulie 2003”, a explicat şeful Pârlog.
Singura soluţie la care s-au gândit membrii Comisiei de Dialog Social, pentru această situaţie, este să li se ceară ajutorul parlamentarilor gălăţeni în sensul găsirii unor "remedii" legislative ca zonele defavorizate să beneficieze, totuşi, de facilităţile necesare ieşirii din situaţia economică dificilă în care se află.
