Vicepremierul României, Dan Nica, ministru al Administraţiei şi Internelor, a fost de acord să acorde, în exclusivitate pentru "Viaţa liberă", un scurt interviu şi să răspundă unor probleme de interes pentru gălăţeni.
- S-a promis – şi nu o dată – ajutor pentru combinatul siderurgic de la Galaţi. Totuşi, oamenii au intrat în şomaj tehnic cu 85%, plată, decizia de închidere a Uzinei Cocso-Chimice este semnată, iar din partea Guvernului nu se vede nici un semn, situaţie criticată şi de actuala opoziţie, prin vocea deputatului liberal Victor Paul Dobre. Cum va ajuta, efectiv, Guvernul Combinatul şi, implicit, Galaţiul?
- Eu înţeleg să faci declaraţii politice, dar trebuie să ai cât de cât baze reale când vorbeşti despre Combinat. Dacă am făcut sau nu ceva până acum, pentru Combinat, vă rog să întrebaţi conducerea ArcelorMittal. Aceste discuţii, care ţin de realizarea unor proiecte majore, au un anumit grad de confidenţialitate.
Eu am avut un dialog continuu cu cei din conducerea combinatului de la Galaţi, dar şi cu cei de la conducerea grupului. Combinatul nu este o unitate despre care nu se poate discuta dacă rămâne sau nu sau rămâne, pentru că este considerat, de întreg guvernul, o unitate de importanţă vitală pentru economia României.
Modalităţile în care Guvernul acţionează pentru a sprijini ArcelorMittal Galaţi sunt extrem de serioase, iar în viitor voi putea da şi detalii. Prefer să fac ceva concret, nu să dau declaraţii… Vă cer un pic de îngăduinţă şi anticipez că, în termen de două săptămâni, vor fi mai multe lucruri bune de spus în legătură cu ArcelorMittal Galaţi.
- Este pentru prima oară în istoria postdecembristă a Galaţiului când judeţul nostru are, în Guvern, un vicepremier şi, în acelaşi timp, un ministru de Interne. Deja responsabilităţile depăşesc cu mult sfera localului; totuşi, gălăţenii aşteaptă multe din partea unui Guvern condus de un gălăţean: spital judeţean, drum de centură, drum expres Galaţi-Brăila, zonă metropolitană Galaţi-Brăila, pod peste Dunăre, aeroport, obiective care ar putea conduce la o relansare economică a zonei…
- Despre viitorul spital judeţean vă pot spune că am discutat şi am ajuns la o soluţie ca spitalul să fie poziţionat între Galaţi şi Brăila, în cartierul Siret, ceea ce va fi foarte bine, pentru că va deservi cetăţenii din ambele judeţe. Pentru acest lucru şi secretarul de stat Aurel Nechita a fost, săptămâna trecută, la Brăila. În această săptămână discutăm această locaţie, şi cred că se va şi stabili, pentru că nu mai sunt divergenţe majore la acest capitol.
Cât despre cartierul Dimitrie Cantemir, de reţinut este faptul că în continuare se alocă fonduri pentru construcţia de locuinţe. Discuţiile pe care le avem cu reprezentanţii administraţiei din Brăila merg bine şi sper ca această perioadă electorală să nu ne împiedice să ne întâlnim, la sfârşitul lunii, aşa cum era programat. Această zonă se va dezvolta, cum este şi normal, între Brăila şi Galaţi, iar beneficiari vor fi cetăţenii din această zonă.
Cu drumul expres, am înţeles că este o problemă cu finanţarea, dar să sperăm că uşorul reviriment economic din aprilie se va continua în mai şi vom vorbi de mai mulţi bani la bugetul de stat, bani care apoi se vor aloca pentru acest obiectiv, dar şi pentru repararea drumurilor Tecuci - Şendreni şi Galaţi -Bârlad. Vă reamintesc faptul că această problemă financiară care afectează şi drumul expres Galaţi-Brăila-Slobozia, dar şi alte investiţii în transport a apărut în condiţiile în care a trebuit să plătim datoriile din 2008.
Dacă n-am fi fost obligaţi ca o parte importantă din bugetul alocat Ministerului Transporturilor pentru construcţia de drumuri şi autostrăzi să o folosim pentru plata datoriilor pe 2008, sumele ar fi fost mai mult decât suficiente pentru ca aceste proiecte să pornească imediat. Suma dată de Ministerul Transporturilor pentru plata datoriilor pe 2008 a fost de aproape 800 milioane lei, ceea ce a permis ca multe companii, care au efectuat lucrările în domeniul drumurilor să nu dea faliment, dar, în acelaşi timp, nu a permis ca să fie alocate noi sume de bani pentru alte lucrări şi acest lucru constituie principala problemă pe care o avem în acest moment.
Priorităţile din acest an sunt recuperarea timpului pierdut în primul trimestru cu plata datoriilor vechi şi posibilitatea alocării de fonduri în lucrări, precum drumul rapid Slobozia-Galaţi, DN Iaşi-Cluj şi DN Tecuci-Galaţi.
- Cum vedeţi descentralizarea din punctul de vedere al Galaţiului, port la Dunăre?
- Este bine ca structurile portuare şi cele legate de navigaţia pe Dunăre să fie cât mai aproape de autoritatea locală. Acesta este şi motivul pentru care Guvernul a decis ca un pachet de 5% din capitalul social al acestor companii să fie scos la vânzare în perioada, care va fi aleasă pentru cea mai bună cotaţie, tocmai pentru a permite ca persoane fizice şi comunităţi locale să cumpere capital social. Asta înseamnă o participare directă la administrarea şi funcţionarea acestor societăţi. Ele, fără autoritatea locală, vor avea dificultăţi în funcţionare şi cea mai bună soluţie este o funcţionare în comun, care să fie gestionată de autorităţile locale.
Aceste companii lucrează, până la urmă, în mod nemijlocit pentru ca comunităţile locale. Autorităţile locale sunt interesate de acest tip de activităţi, de dezvoltarea unor activităţi conexe activităţilor portuare, care înseamnă, în final, apariţia unor noi locuri de muncă şi a unor noi oportunităţi de afaceri. Comunităţile locale sunt acelea care gestionează terenurile care se află în jurul porturilor, ele sunt cele care pot să creeze infrastructură, utilităţi, astfel încât partea portuară, care este legată de partea de transport, să funcţioneze cu conexiunile oferite de autoritatea locală pentru a obţine performanţe deosebite.
La Galaţi, şi Administraţia Fluvială a Dunării de Jos, şi Administraţia Porturilor Dunării Maritime intră în acelaşi proces de descentralizare în sensul în care în actul de management să existe şi alte entităţi şi autorităţi locale şi alte persoane sau societăţi comerciale cu capital privat, ceea ce, până la urmă, va aşeza aceste societăţi pe o bază mult mai comodă.
