A fost odată Legea 258 din 26 septembrie 2013 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân, care permitea eutanasierea, dacă nu erau adoptaţi. Au fost cândva şi normele de aplicare ale legii, a mai fost, de asemenea, cândva şi un regulament al Primăriei Galaţi privind gestionarea câinilor fără stăpân. Toate au picat în 2014, în iunie. După ce eutanasierea câinilor fără stăpân fusese aprobată în Consiliul Local Galaţi, Curtea de Apel Bucureşti a suspendat normele de aplicare ale legii, împiedicând astfel uciderea câinilor. De atunci, problema a rămas suspendată. Câinii sunt în continuare pe străzile Galaţiului şi sunt în continuare prea mulţi pentru a fi găzduiţi în padocurile Ecosal sau în celelalte adăposturi din Galaţi. Numărul adopţiilor este şi el scăzut. Aşa că, prinşi, din nou, între iubirea de animale şi iubirea de sine sau integritatea corporală, am ajuns de unde am plecat, respectiv cu maidanezii împânziţi pe la colţurile, grădinile, străzile Galaţiului etc. Nu putem să îi ucidem, dar nu putem nici să îi punem pe toţi în padocurile pe care le avem. Peste 10.000 de câini nu sunt uşor de înghesuit în cele 1.400 de locuri ale Ecosalului. Adăposturile ONG-ului „Ajutaţi-l pe Lăbuş” numără şi ele 1.000 de câini. Anual, gălăţenii plătesc o taxă de ecarisaj de 3 lei pe an - persoanele fizice, respectiv 55 lei - persoanele juridice. Taxa a rămas la aceeaşi valoare în 2014 ca în 2013, însă rămâne o întrebare constantă a gălăţenilor, ce se întâmplă cu banii pe care îi plătesc, atâta timp cât oriunde întorci capul există cel puţin câte un maidanez.
Tractoare şi reparaţii la depozit
În 2014, Primăria Galaţi a încasat 1.017.637 de lei din taxa de ecarisaj, însă a cheltuit mai mult decât a strâns, respectiv 1.514.736 de lei. Surplusul de bani a venit din excedentul pe 2013. Pentru că în pofida faptului că Primăria a construit un padoc în 2013, tot au mai rămas nişte bani de reportat pentru 2014, respectiv 1.686.568 de lei. Chiar dacă în 2014 Primăria a strâns mai puţin decât a rămas din 2013, suma totală de pornire pentru cheltuieli în 2014 a fost de peste 2,7 milioane de lei. În orice caz, s-o luăm încet, să vedem pe ce s-a dus milionul strâns anul trecut şi o parte din banii rămaşi din 2013. În primul rând, municipalitatea ne transmite că pentru amenajare depozit de material şi bază de ecarisaj strada Zimbrului s-au cheltuit 23.000 de lei. Ce o fi însemnând amenajare depozit de material şi bază de ecarisaj, ne-am întrebat. Prima dată ne-am gândit că o fi vorba de investiţia pentru camerele video amplasate în padoc, însă nu, ne spune şeful Ecosal, Ionuţ Pucheanu, nu este vorba despre camere.
„Camerele video au fost investiţia noastră, a fost un proiect Ecosal, prin care am pus camere video în toate punctele noastre de lucru sau le-am înnoit pe cele vechi. Sincer nu ştiu ce înseamnă amenajare depozit de material şi bază de ecarisaj strada Zimbrului”, ne-a spus directorul serviciului care are în portofoliu şi ecarisajul. După ce s-a informat la rândul său de la Primărie, ne-a spus în felul următor: „Da, m-am informat şi eu şi se pare că Primăria a avut nişte lucrări la cele două camere de frig. Noi avem două camere de frig, în una ţinem alimentele, în cealaltă ţinem animalele decedate până merg la incinerare. În ceea ce priveşte depozitul de materiale, Primăria deţine în aceeaşi curte cu padocurile şi un depozit de materiale, mobila oamenilor daţi afară din casă. De multă vreme există discuţia ca Primăria să elibereze acele depozite şi să le transformăm în padocuri. Bine, va trebui să facem o igienizare, să punem rigole, ciment special”, ne-a explicat Ionuţ Pucheanu. Totodată, Primăria a mai cheltuit 200.000 de lei, respectiv 579.390 de lei pentru achiziţionarea a trei remorci de tractor, respectiv a trei tractoare de 90 cai putere.
„Ecosal a făcut o solicitare către Primărie din 2013 pentru aceste utilaje. Au fost achiziţionate abia în 2014. Eu ştiam că ele sunt încadrate pentru a fi achiziţionate din taxa pe habitat, dar se pare că au fost încadrate la ecarisaj. Utilajele au venit la sfârşitul anului trecut. Se pare că până în 2014, deci în 2013 inclusiv, taxele de habitat şi ecarisaj erau încadrate în contabilitatea Primăriei împreună. Era un singur cont de execuţie bugetară, iar în 2014 cele două au fost despărţite, astfel au ajuns ca utilajele să fie achiziţionate din taxa de ecarisaj”, ne-a mai spus directorul Ecosal.
Doar jumătate din sumă s-a dus la animale
Potrivit informaţiile puse la dispoziţie de către Direcţia Generală Buget Finanţe a Primăriei Galaţi, mai puţin de jumătate din suma cheltuită în 2014 s-a dus pe cheltuieli de funcţionare, respectiv capturare, colectare, transport şi examinare câini fără stăpân, îngrijire şi vidanjat fosa septică. Toate acestea au costat Primăria 712.346 lei. Din informaţiile obţinute mai demult de noi, ştim că întreţinerea unui câine în padocul primăriei costă 1,98 lei pe zi, în sumă fiind incluse cheltuielile pentru întreţinere, îngrijitor, energie electrică, apă, hrană, iar operaţiunea de capturare a unui câine se ridică la suma de 4,5 lei.
În tot anul 2014, au fost capturaţi un număr de 1.952 de câini, făcând un calcul cu 4, 5 lei costul de capturare, vedem că municipalitatea a dat 8.784 de lei numai pe prinderea lor.
La începutul lunii februarie, se aflau în padocurile Ecosal, care, cumulat, au o capacitate maximă de 1.400 de locuri, 1.360 de câini. Să spunem că există o cifră medie de 1.360 de câini anual, într-o lună pot fi mai puţini pentru că au mai fost adoptaţi, în altă lună pot fi mai mulţi pentru că au fost strânşi câţiva de pe stradă. La 1, 98 de lei întreţinerea pe zi, Galaţiul ar fi trebuit să plătească pentru întreţinerea a 1.360 de câini, în 2014, 969.408 de lei. A plătit mai puţin, reiese şi din cheltuielile reale de funcţionare, dar şi luând în considerare faptul că ONG-ul „Ajutaţi-l pe Lăbuş” hrăneşte câinii adăpostiţi de Ecosal din luna iulie a anului trecut.
După toate acestea, din banii pe care îi avea Primăria în 2014, din taxa de ecarisaj, au mai rămas în 2015 peste un milion de lei. Rămâne de văzut însă ce va face Primăria anul acesta, nu numai pentru a întreţine câinii din padoc, cât mai ales pentru strângerea câinilor fără stăpân de pe străzi. Reamintim că, în 2013, lucrările de reabilitare a vechiului padoc au costat 60.000 de lei, iar adăpostul construit în acelaşi an a costat 80.000 de euro. Rămâne de văzut ce surprize ne aşteaptă anul acesta, dacă apare o nouă formă de strângere a câinilor fără stăpân, vreun nou padoc sau vom convieţui în continuare cu maidanezii, cum am făcut-o până acum.
Vezi şi: Pe ce a cheltuit Primăria banii din taxa de ecarisaj în 2013
