Ce PROPUNERI LEGISLATIVE au făcut deputaţii gălăţeni în trei ani de MANDAT

Ce PROPUNERI LEGISLATIVE au făcut deputaţii gălăţeni în trei ani de MANDAT
Evaluaţi acest articol
(9 voturi)

Mai este doar un an până când actualii deputaţi îşi vor încheia mandatul în Parlamentul României, motiv pentru care am considerat de bun augur să facem o radiografie a activităţii lor în cei trei ani scurşi de la ultimele alegeri. Respectiv cât de harnici au fost să dea legi, dar şi cât de mult s-au interesat de soarta oamenilor şi a oraşului din care fac parte, prin interpelările şi întrebările pe care le-au făcut.

Primul în listă, după circumscripţia electorală, este viceliderul PNL, deputatul Victor Paul Dobre, care a luat cuvântul de 127 de ori în 76 de şedinţe la care a participat. Din cele 40 de propuneri legislative iniţiate, cinci au fost promulgate. Chiar dacă PNL a cerut de mai multe ori modificarea Legii 67/2004 pentru alegerea autoritărităţilor administraţiei publice, abia în 2015, în urma negocierile, a reşit să dea o lege privind alegerea autorităţilor administraţiei publice, respectiv Legea 115. Victor Paul Dobre a mai contribuit şi la Legea nr. 114/2015 privind modificarea si completarea Legii partidelor politice nr. 14/2003. A iniţiat proiectul de Lege pentru modificarea art. 2 din Legea nr.15/2003 privind sprijinul acordat tinerilor pentru construirea unei locuinţe proprietate personală, Legea 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum si pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente şi Legea 83/2015 pentru completarea Legii nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România. Liberalul s-a interesat de cauzele sistării lucrărilor la construcţia variantei de ocolire a municipiului Tecuci, în 2013, iar în 2015 de stadiul reluării proiectului, dar şi despre includerea în programul naţional de reabilitare a DN 24D, Galaţi - Bârlad. În 2015, a solicitat modernizarea DN 25, dar s-a interesat şi despre modul în care s-a făcut selecţia comunelor afectate după inundaţii pentru refacerea infrastructurii şi motivele amânării planurilor de dezvoltare pentru portul Galaţi.

Deputatul Mircea Toader a luat cuvântul de 190 de ori în 96 de şedinţe, a făcut o declaraţie politică, 48 de propuneri legislative, din care trei au fost promulgate, 7 interpelări şi întrebări şi a avut 25 de moţiuni. Cele trei legi la care a fost iniţiator Mircea Toader sunt Legea 199/2015 privind înfiinţarea Muzeului Naţional "Constantin Brâncuşi", Legea 38/2014, care prevede extinderea sferei de aplicabilitate a interdicţiei de a achiziţiona metale feroase şi neferoase utilizate şi în alte domenii decât cel feroviar de la persoane fizice şi Legea 95/2015, privind modificarea art. 96 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, prin care, în consiliile de administratie ale unităţilor şcolare, din cota rezervată părinţilor, un loc este repartizat, cu drept de vot, unui reprezentant al elevilor, care a împlinit 18 ani." Mircea Toader a făcut întrebări şi interpelări în legătură cu privatizarea CFR Marfă, cu Legea 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor agricole care generează neclarităţi în aplicare şi metodologia de acordare.

Cel mai harnic deputat liberal, la propuneri legislative

Cel mai harnic deputat liberal, la numărul propunerilor şi legilor promulgate, este George Scarlat, care a iniţiat nu mai puţin de 75 de propuneri legislative, din care şase au devenit legi. Scarlat a luat de 14 ori cuvântul în 13 şedinţe, a avut cinci declaraţii politice, cinci interpelări şi 13 moţiuni, în cei trei ani de mandat scurşi până acum. A iniţiat Legea 159/2014 care abrogă art. 276 din Legea nr. 286/2009 privind Codul Penal, Legea nr. 383 a apiculturii, Legea nr. 37/2013 privind clasificarea fermelor şi exploataţiilor agricole, Legea nr. 108/2014 privind transportul rutier de produse agricole vegetale pe drumurile publice, Legea nr. 178/2014 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 37/2005 privind recunoaşterea şi funcţionarea grupurilor şi organizaţiilor de producători, pentru comercializarea produselor agricole şi silvice şi Legea nr.168/2015 pentru completarea art. 6 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România.

Întrebările şi interpelările sale au vizat situaţia reglementării relaţiilor contractuale dintre lanţurile de supermarketuri şi hipermarketuri şi producătorii agricoli din România, finanţarea irigaţiilor, reglementările PFA şi II, reumplerea iazului de la Călmăţui, folosit pentru irigarea terenurilor agricole din zonă şi o solicitare de soluţionare a unei grădiniţe din comuna Lieşti.

Social-democraţii şi-au pus amprenta pe mai multe legi

Deputatul PSD Viorel Ştefan are la activ 65 de luări de cuvânt în 31 de şedinţe, un proiect de hotărâre iniţiat şi 24 de propuneri legislative, din care 6 au devenit legi. Nu are la activ nicio interpelare sau întrebare. De sub semnătura lui, au ieşit Legea nr. 167/2014 privind exercitarea profesiei de bonă, Legea nr. 78/2014 privind reglementarea activităţii de voluntariat în România, dar şi Legea nr. 192/2015 pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. A mai iniţiat Legea nr. 101/2015 pentru modificarea Legii nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, prin care se instituie „Ziua românilor de pretutindeni”, Legea nr. 141/2015 privind arborarea şi folosirea de către unităţile administrativ-teritoriale a steagurilor proprii şi Legea nr. 151/2015 privind procedura insolvenţei persoanelor fizice.

Colega sa de partid Lucreţia Roşca a luat cuvântul de 22 de ori în 18 şedinţe, a făcut 12 declaraţii politice, a iniţiat 31 de propuneri legislative, din care opt au fost promulgate, şi a adresat cinci întrebări şi interpelări. A iniţiat alături de Viorel Ştefan legea privind exercitarea profesiei de bonă şi a voluntariatului, legea privind sistemul unitar de pensii publice, dar şi cea arborării steagurilor. Deputata a mai iniţiat proiectele în urma cărora au fost promulgate Legea nr. 131/2014 pentru modificarea alin. (1) şi (2) ale art. 64 din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, Legea nr. 149/2014 privind unele măsuri referitoare la veniturile medicilor de familie care asigură continuitatea în centrele de permanenţă, Legea nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraţilor şi, nu în ultimul rând, Legea nr. 91/2014 privind acordarea unei zile lucrătoare libere pe an pentru îngrijirea sănătăţii copilului. Întrebările şi interpelările deputatului Lucreţia Roşca au avut ca subiecte, printre altele, situaţia a 3.200 de pensionari care au lucrat la Combinat, în condiţii speciale, care sunt pensionaţi înainte de 2001 şi sunt nemulţumiţi de calculul pensiilor, termocentrala pe cărbune care trebuia să se realizeze la Galaţi, dar şi statutul medicilor ca angajaţi şi angajatori pe teritoriul României.

Laura Marin, care l-a înlocuit pe Aurel Nechita, din 11 iunie 2014, a reuşit într-un an să ia cuvântul de cinci ori în cinci şedinţe, să facă patru declaraţii politice, să adresese cinci întrebări şi interpelări. Deputatul a iniţiat nouă propuneri legislative, din care trei au fost promulgate, cea a pensiilor publice din 2015, Codul silvic şi Legea privind Fondul de garantare a asiguraţilor. Întrebările şi interpelările au vizat conectarea la internet a localităţilor din zonele defavorizate, clarificarea situaţiei juridice a imobilului Bloc C, pentru a le da chiriaşilor posibilitatea de a cumpăra apartamentele pe care le ocupă, naveta elevilor domiciliaţi în mediul rural, înscrişi la liceu sau şcoală profesională, încadrarea, în vederea salarizării, a şoferilor de pe microbuzele şcolare şi metodologia de transfer a personalului didactic auxiliar şi nedidactic.

Florin Pâslaru, record de interpelări

Florin Pâslaru, unicul parlamentar gălăţean din legislatura actuală descoperit în conflict de interese, s-a remarcat prin susţinerea modificărilor propuse de Senat Codului Penal, care permitea să-şi angajeze rudele de gradul II, inclusiv fără ca această faptă să mai fie considerată conflict de interese. Ulterior, acesta şi-a retras semnătura. Florin Pâslaru a luat cuvântul de 142 de ori în 68 de şedinţe, a făcut 86 de declaraţii politice, a iniţiat 39 propuneri legislative, din care opt au fost promulgate. Acesta a făcut un număr de interpelări şi de întrebări record - 762. Pe lângă controverse, deputatul şi-a pus amprenta pe Legea nr. 192/2015 pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, Legea nr. 154/2014 pentru modificarea art. 184 alin. (6) si (11) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, Legea nr. 149/2015 privind modificarea şi completarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006. Tot în dreptul său stă scris că a iniţiat Legea nr. 131/2014 pentru modificarea alin. (1) şi (2) ale art. 64 din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, Legea nr. 149/2014 privind unele măsuri referitoare la veniturile medicilor de familie care asigură continuitatea asistenţei medicale în centrele de permanenţă, Legea nr. 133/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 46/2008 - Codul silvic, Legea nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraţilor şi Legea nr. 151/2015 privind procedura insolvenţei persoanelor fizice. Din întrebările şi interpelările sale nu au lipsit cazul Roşia Montana, dar şi subiecte ca şomajul, producţia de peşte, jocurile de noroc, ajutoarele pentru încălzire, bolnavii de cancer, braconajul, defrişările, suplimentarea angajaţilor la Serviciul de Ambulanţă, gazele de şist, etc.

Până să devină europarlamentar, Dan Nica nu a luat cuvântul decât de două ori în două şedinţe şi a avut o propunere legislativă iniţiată, privind practica elevilor şi studenţilor, propunere care a fost respinsă.

Cele mai multe legi dintre toţi deputaţii

Unicul conservator gălăţean din Camera Deputaţilor, Bogdan Ciucă, a luat cuvântul de 141 de ori în 66 de şedinţe, are 15 declaraţii politice, a iniţiat 87 de propuneri legislative, din care 15 au fost promulgate. Are la activ 99 de întrebări şi interpelări.

I-au ieşit din mână Legea nr. 219/2013 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, Legea 48/2014 privind unele măsuri referitoare la plăţile naţionale directe complementare în sectorul zootehnic, Legea 78/2014 privind reglementarea activităţii de voluntariat în România, Legea 341/2013 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. Lista continuă cu Legea nr.139/2015 privind înfiinţarea, organizarea si funcţionarea Academiei de Ştiinţe Juridice din România, Legea 291/2013 pentru modificarea Legii 142/1998 privind acordarea tichetelor de masă, Legea 149/2015 privind modificarea şi completarea Legii vânătorii si a protecţiei fondului cinegetic. Bogdan Ciucă a avut rol de iniţiator şi în cadrul proiectelor promulgate în cazul Legii 21/2014 privind instituirea Zilei Naţionale pentru Adopţie, Legii 122/2014 pentru privind constituirea Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării", a Legii 91/2014 privind acordarea unei zile lucrătoare libere pe an pentru îngrijirea sănătăţii copilului şi, în final, a Legii 151/2015 privind procedura insolvenţei persoanelor fizice.

Ciucă a fost interesat în interpelările şi întrebările sale de orientarea şcolară, mortalitatea infantilă, sprijinirea copiilor cu dizabilităţi, prevenirea consumului de droguri, violenţa în familie, în general subiecte legate de sănătate, învăţământ şi societate.

Deputaţii UNPR, slabi la legi promulgate

Laurenţiu Chirvăsuţă, 13 luări de cuvânt în 13 şedinţe, 11 declaraţii politice, 15 propuneri legislative, din care una promulgată, respectiv Legea 133/2015 privind modificarea şi completarea Legii 46/2008 Codul Silvic. A avut 15 întrebări şi interpelări. Acestea au vizat, printre altele, agenţii temporari de muncă, numărul familiilor monoparentale, sumele virate către populaţie în conturile fundaţiilor şi ONG-urilor, numărul parcurilor eoliene, dar şi acordarea facilităţilor fiscale românilor care se întorc în ţară, transplanturile de organe, evaluarea pagubelor în urma inundaţiilor, aprovizionare vaccinului antigripal, evoluţia acordării vizelor de către SUA cetăţenilor români.

Eugen Chebac a luat cuvântul de patru ori în patru şedinţe, a făcut trei declaraţii politice, a iniţiat 33 de propuneri legislative, niciuna nefiind promulgată. Are la activ două moţiuni, dar şi 33 de interpelări şi întrebări. Şomajul în rândul tinerilor, reorganizarea administrativ-teritorială, sistemul de pensii, cel sanitar, plata arieratelor, starea digurilor de apărare, numărul parteneriatelor public-privat, subvenţia pentru căldură, pregătirile pentru deszăpezire, sprijinul acordat familiilor care adoptă copii se numără printre subiectele propuse de Chebac.

Într-un număr viitor al ziarului, veţi regăsi informaţii şi despre activitatea senatorilor gălăţeni.

Citit 2811 ori Ultima modificare Luni, 17 August 2015 15:27

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.