* Buget de candidat sărac: Betsy Myers n-a stat decât trei zile… *
Conferinţa de presă de la Galaţi, de vineri, a principelui Radu, pornit în turneu electoral prin ţară, a fost relaxată, fără atacuri politice – mai mult pe principii de filozofie politică. După ce Porumboiu şi-a lansat filmul „Poliţist, adjectiv”, propunând un personaj poliţist cu conştiinţă, iată că şi principele Radu, în turneu electoral şi la Galaţi, ne-a vorbit despre un „român - adjectiv”. Iar preşedintele trebuie să fie un… adjectiv special: un exemplu demn de urmat, spune candidatul prezidenţial, care nu vrea să fie un politician.
L-am întrebat de unde face rost de fonduri pentru campanie. Strânge puţin, de la prieteni. „N-aţi crede cât de puţini bani sunt în campanie!” Va fi deci o campanie cumpătată.
De pildă, deşi fosta directoare de campanie a lui Obama, Betsy Myers, a declarat că principele este singurul candidat român pentru care ar lucra, americanca a fost alături de candidat doar câteva zile: principele nu are fonduri de campanie destul de mari…
Un preşedinte cuminte
Principele susţine că funcţia cea mai mare în stat trebuie să fie cea de premier. Deci preşedintele nu trebuie să-l dirijeze pe acesta. Ca preşedinte, s-ar întâlni cu premierul înainte de şedinţele de guvern, ca să nu-l umilească cu prezenţa sa la şedinţe.
Prinţul neagă chiar şi funcţia prezidenţială de a administra politica externă: „Sunt complet împotriva acestei afirmaţii! Politica externă a României o face ministrul de Externe! Cum o făcea Titulescu. Nu a făcut niciodată regele politica externă a României! În Constituţie scrie limpede: politica externă a ţării o face Ministerul de Externe, iar politica României o fac Guvernul şi premierul”.
„Preşedintele are trei îndatoriri mari şi late pe politică externă: semnează tratate pe care le negociază Guvernul, acreditează ambasadori români în străinătate şi primeşte scrisori de acreditare ale ambasadorilor străini aici. Absolut nicio altă îndeletnicire externă nu are! Când face vizite în străinătate, reprezintă interesele fundamentale ale statului român, nu propagă politica externă românească. E o diferenţă mare, pe care nici actualul, nici foştii preşedinţi nu au aplicat-o în mod corect.”
Cinci ani, nu la ruşi, ci în Belgia…
Prinţul Radu crede şi că o creştere a prosperităţii va fi leacul corupţiei. „Dacă în comunităţile locale vor fi activate segmente ale ei care sunt acum inactive, pentru dobândirea de prosperitate şi pentru iniţiativa privată, în mod sigur se va putea face în câţiva ani un salt în privinţa prosperităţii”.
„Să vă dau un exemplu: în judeţul Tulcea există un sat care se numeşte Stejarul, care are o populaţie de aromâni în proporţie de peste 90 la sută. Localitatea are un primar care a locuit cinci ani în Belgia. Şi acest primar de nici 40 de ani a reuşit să acceseze în ultimii cinci ani nouă milioane de euro pentru o localitate de 2.000 de oameni. Dacă încercăm să înmulţim la 3.000, câte comune rurale sunt în România, acest fel de exemplu, România devine alta în următorii ani”.
Tot aşa, oraşul Mediaş are 12 proiecte în derulare, cu 130 milioane de euro. „Am întrebat: cum aţi putut, într-un municipiu care nu e reşedinţă de judeţ, să adunaţi atâţia bani complet din afara bugetului? S-a ridicat în picioare un domn uscăţiv, între două vârste, şi a spus: «Eu am făcut proiectele». «Cine sunteţi dumneavoastră?». «Sunt unul dintre funcţionarii publici şi am pasiunea proiectelor…»”.
Principele vrea să popularizeze aceste modele, în cât mai multe comunităţi. Dar să şi fie un model personal: „Rolul prezidenţial este unul de model, al puterii exemplului personal, o prezenţă permanentă în aceste comunităţi. Vorbindu-le despre asta, poate ajuta”.
L-am întrebat deci pe interlocutorul nostru: „veţi fi atunci un preşedinte-misionar, care să meargă din localitate în localitate?” Mi-a răspuns: „Există un anume misionarism pe care i-l dă preşedintelui Constituţia, pentru că spune că el mediază între instituţiile statului şi între stat şi societate”.
„Cum poţi media între stat şi societate dacă nu eşti în societate? A sta în societate nu înseamnă a te duce să faci băi de mulţime de câte 10.000 de oameni, în care să nu faci nimic altceva decât cu mâna şi să performezi electoral… Aceea e campanie electorală, aceasta este un act de misionarism, de statalitate”.
„Şi nu l-am inventat eu: a fost făcut în România de către oameni de stat cum au fost Carol I sau Ferdinand, toată viaţa lor. Dar o fac şi astăzi alţii – în Luxemburg, în Belgia, în Spania. Nu fac propaganda formei de guvernământ [monarhice] dar asta este ceea ce au ei de făcut: să transmită o anume putere a exemplului personal, un anume rol de model”.
Totuşi, modelul principelui nu este un rege, ci un cancelar: Konrad Adenauer, unul dintre „părinţii Europei”, care a reuşit apropierea Germaniei de Franţa. Dar principele spune că nu va fi un om politic „Ce mă recomandă pe mine este că nu sunt ceea ce sunt ei”…
În final, candidatul a promis, după alegeri, indiferent de rezultate, o revedere în aceeaşi formaţie. „Asta e ce pot promite.”
