* Nici pizzeria de lângă ea nu are viaţă lungă *
Scheletul din beton de pe strada Nicolae Bălcescu din zona Bisericii Mavramol este poate cel mai bun exemplu de inutilitate publică plasată în buricul târgului: imposibil să n-o vezi chiar şi din maşină!
Fiind abandonat, este în prezent utilizat ca adăpost graţios pentru pubele de gunoi. Gunoiul căzut pe-alături poate fi admirat fără taxă. Motivul pentru care scheletul a fost ridicat cândva după Revoluţie rămâne pierdut în negura… mandatelor.
L-am întrebat pe Ionel Ardean, directorul Direcţiei de Urbanism a Primăriei, cât ne vom mai „bucura” de acest peisaj. Directorul ne-a explicat că scheletul care trebuia să ajungă clădire nu a avut autorizaţie legală de construcţie, beneficiarul fiind în litigiu cu Primăria de foarte mult timp. Mai mult, nici clădirea pizzeriei din spate, aşezată chiar în stânga bisericii Mavramol şi aproape dominând-o, nu a avut aprobare de construcţie.
Dar în anii de imediat după Revoluţie lucrurile se făceau pur şi simplu, se obţineau sau nu hârtii mai mult sau mai puţin valabile, apoi construcţiile erau vândute din mână în mână până când cineva plătea oalele sparte pentru predecesori.
Primăria i-a chemat în instanţă pe proprietarii actuali ai celor două „edificii”, ne-a spus directorul Ardean. „E un caz deosebit: în zona în care sunt aşezate cele două construcţii este o necropolă!” Deci, trecem zi de zi, ca să aruncăm gunoiul sau să bem o bere, peste mormintele de pe lângă vechea mănăstire!
Primăria a câştigat – urmează demolarea!
După lungi procese, Primăria Galaţi a ieşit învingătoare în războiul cu „proprietarii necropolei”, am aflat de la Direcţia Juridică a Primăriei. „Instanţa a dat o hotărâre de demolare şi această hotărâre trebuie pusă în aplicare”, ne-a asigurat primarul Dumitru Nicolae, care a mai avut multe războaie de acest fel în justiţie, unele pierdute.
Mavramol – loc de reculegere şi atracţie turistică
Biserica Mavramol, înghesuită de jur împrejur între clădiri, ar putea fi oricând, pe lângă o mândrie a gălăţenilor, şi o atracţie pentru amatorii de locuri cu istorie. Biserica este singura ctitorie domnească din Galaţi, fiind construită între anii 1680 şi 1702. Nu ne strică puţină istorie: să ştim, chiar dacă nu ne pasă, măcar când ne întreabă străinii…
Piatra de temelie a pus-o Vodă Gheorghe Duca şi construcţia a fost terminată sub Constantin Duca. Prin hrisovul din 13 august 1765, domnitorul Alexandru Ghica a înfiinţat aici prima şcoală domnească în limba română! Biserica deţine odoare care merită admirate.
Gheorghe Duca a fost de trei ori domn al Moldovei, domnind de fiecare dată între câteva luni şi câţiva ani, dar şi domn al Munteniei, tot pentru câţiva ani. În 1680, turcii l-au numit hatman al Ucrainei. Copil fiind, a crescut în casa voievodului Vasile Lupu, alt mare ctitor, care ne-a sistematizat şi întărit oraşul. A sfârşit, în urma unei răscoale boiereşti şi a invaziei cazacilor şi polonezilor, într-o temniţă din Polonia.
Fiul său, Constantin, a domnit de câte două ori în Moldova, de fiecare dată în jur de doi ani. A luat tronul cu sprijinul socrului său, Constantin Brâncoveanu, domn muntean.
Comentariu foto: O zonă în care „avem di tăti”, numai respiraţie edilitară nu!
