În contextul unui fenomen tot mai accentuat de îmbătrânire a populaţiei, care pune presiune din ce în ce mai mare asupra mecanismelor de protecţie socială, gestionarea sistemului de pensii reprezintă o provocare pentru toate statele lumii, dar mai ales pentru România.
În țara noastră, dificultatea achitării pensiilor aflate în prezent în plată pentru un număr de peste 4,67 milioane de pensionari, reprezentând aproape 6,5 miliarde de lei în luna iunie 2020, fără a-i mai pune în calcul pe cei 9.527 de beneficiari de pensii de serviciu, pe cei din sistemul pensiilor militare de stat (militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special) sau pe agricultori, are la bază un alt fenomen. Nu mai este niciun secret că achitarea pensiilor aflate în plată cade pe umerii celor aproximativ 5,56 milioane de salariați din România, conform datelor Ministerului Muncii din aceeași lună iunie 2020.
Ministrul Muncii, Violeta Alexandru, a arătat, în luna aprilie a acestui an, că în Revisal sunt 1,4 milioane de angajați contractuali (prin contract de muncă) la entități "de stat", acestea fiind reprezentate în accepțiunea ministrului de acele instituții publice sau entități private controlate de stat. Aritmetica este simplă: 4,16 milioane de angajați în sectorul privat susțin 4,67 milioane de pensionari, în contextul în care angajații de la stat contribuie fără discuție la fondurile de pensii, dar sumele virate sunt, în fapt, doar o mutare a banilor dintr-un buzunar în altul al statului. Mai limpede, doar contribuțiile raportate la veniturile celor din mediul privat reprezintă alți bani, noi, produși în economie.
Tot acest preambul nu are rolul de a anatemiza ceva sau pe cineva, ci doar de a sublinia o stare de fapt. Este de la sine înțeles că într-o asemenea situație statul a fost nevoit să ia măsuri pentru viitor și a reformat sistemul de pensii din România prin extinderea bazelor, adăugând două surse de pensie private (Pilonul II - sistemul de pensii administrate privat şi Pilonul III - sistemul de pensii facultative).
Concret, Pilonul II este sistemul pensiilor administrate privat (pensii private obligatorii), bazat pe aderare obligatorie pentru persoanele cu vârsta până în 35 de ani și opțional pentru persoanele cu vârsta între 35 și 45 de ani, contribuţii definite și conturi individuale, iar Pilonul III este sistemul de pensii facultative, administrate de societăţi pe acțiuni, sistem bazat pe aderare facultativă şi conturi individuale.
Pentru acesta din urmă, începând cu iunie 2007, poate deveni participant orice persoană care câştigă venituri dintr-o activitate profesională impozitată, cum ar fi salariaţii, persoanele care lucrează pe cont propriu sau care obţin venituri din alte activități. Avantajele Pilonului III sunt următoarele: participanții primesc mai mulţi bani când ies la pensie, nu se plătește impozit pentru contribuţie dacă aceasta este mai mică decât echivalentul a 400 euro/an, suma contribuției se deduce din impozitul pe venit, la împlinirea vârstei de 60 de ani, suma acumulată în cont va fi la dispoziție, iar libertatea de mişcare este cvasitotală din punct de vedere al alegerii fondului de pensii, a nivelului contribuţiei şi al perioadei de cotizare.
Conform datelor Casei Naționale de Pensii, în luna iunie la Galați existau în plată un număr de 128.357 de pensionari, beneficiari ai asigurărilor sociale de stat, cu o valoare medie a pensiei de 1.500 de lei. Totodată, un număr de 77.132 de gălățeni sunt contributori la cele șapte fonduri de pensii ce administrează privat contribuțiile la Pilonul II.
