Cu gunoiul ce-ați avut? La Ivești nu se (mai) colectează deșeurile vegetale

Cu gunoiul ce-ați avut? La Ivești nu se (mai) colectează deșeurile vegetale
Evaluaţi acest articol
(8 voturi)

Pe scurt, deșeurile vegetale sunt toate resturile provenite din activități cum ar fi amenajarea sau întreținerea grădinilor și a spațiilor verzi și grădini, inclusiv tăieri de pomicultură și viticultură, lucrări de construcții, (terasamente, decopertări de strat vegetal, asanări), lucrări agricole, precum și, bineînțeles, diverse fenomene meteorologice, nu neapărat extreme, soldate cu copaci doborâți de furtuni sau zăpadă, viituri și furtuni care mătură natura, alunecări de teren.

În mod normal, pentru cei care locuiesc în mediul rural, gestionarea acestor resturi vegetale nu ar trebui să reprezinte o problemă. Acestea ar putea fi amestecate într-un mediu închis, în diverse cantități, iar după o anumită perioadă (câteva săptămâni) se poate utiliza compostul în gospodărie, evident, cu excepția deșeurilor contaminate cu diverse substanțe chimice. De la teorie la practică, însă, drumul e de cele mai multe ori foarte lung.
Mai ales la Ivești, acolo unde, după cum am aflat în urma reclamației unui cititor, pentru deșeurile vegetale ”se încurajează compostarea individuală în gospodăriile din mediul rural, întrucât operatorul de la nivelul UATC – Ivești are încheiat contract de predare a deșeurilor în județul Vaslui și biodeșeurile nu sunt acceptate de către acesta”. În plus, potrivit răspunsului primit de la Primăria Ivești, conform legii trebuie înființată o rampă pentru colectarea deșeurilor biodegradabile, condiționată de autorizare, în vreme ce comuna nu are, în acest moment, posibilitatea legală de acreditare a ei. ”Ba mai mult, la nivelul județului Galați, din cunoștințele noastre, nu există o astfel de rampă care să satisfacă cerințele foarte restrictive ale legislației”, se mai arată în același răspuns.

Ce se întâmplă, de fapt?

UAT Ivești a luat, prin hotărâre de Consiliu Local, măsura de a colecta de la cetățeni exclusiv deșeurile menajere. În fapt, ”începând cu data de 1 ianuarie 2021, autorităţile administraţiei publice locale sau, după caz, subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor, respectiv, asociaţiile de dezvoltare intercomunitară ale acestora, trebuie să implementeze sistemul de colectare separată a deşeurilor biodegradabile, să extindă colectarea separată din uşă în uşă a biodeşeurilor în mediul urban, dublată de implementarea schemei <plăteşte pentru cât arunci> şi să încurajeze compostarea individuală în gospodăriile din mediul rural, conform Legii nr. 181/2020”, explică, din nou, primăria, arătând că, prin definiție, deşeul menajer reprezintă deşeurile provenite din gospodării/locuinţe. Acestea din urmă se ridică la Ivești în fiecare săptămână conform graficului, iar  cele reciclabile (plastic, sticlă, metal, hârtie) săptămânal, în fiecare zi de vineri. Cât priveşte resturile vegetale, locuitorii din comună au primit această informare, referitoare la faptul că nu vor mai fi colectate, acum, în mijlocul verii 2022, printr-un anunţ lipit pe pubelele de colectare a deşeurilor... 
În calitate de orășeni, nu foarte lămuriți de oportunitatea unei astfel de decizii, ne-am interesat cum se procedează și în alte comune din județ. ”Recunosc că noi avem noroc pentru că deșeurile vegetale din Smârdan sunt colectate și ajung la un operator privat de pe raza comunei care deține capacitatea de a le composta”, ne-a explicat primarul Silviu Zinica. În schimb, la Slobozia Conachi, oamenii se ocupă singuri de obținerea acestei ”fracții umede”, fiind vorba despre un lucru pe care îl fac dintotdeauna ”în grădini și în vii”, așa după cum ne-a spus edilul-șef Emil Dragomir.
Tehnic, digestia aerobă cu sprijinul oxigenului (compostarea) face ca deșeurile vegetale tocate și lăsate la compostat într-un „tunel” timp de 2-4 săptămâni să distrugă microorganismele dăunătoare. După alte 1-3 luni, nivelul de ventilație, umiditate și alți factori care influențează procesul creează condiții ca acest compost, aerisit și vânturat, să poată fi utilizat ca fertilizator în parcuri, plantații sau grădini.

Ce e de făcut?

Unele comune, puține, rezolvă o parte dintre aceste probleme, cu cele patru platforme comunale de colectare a gunoiului de grajd de la Fundeni, Schela, Țepu și Valea Mărului. (vezi aici, https://www.viata-libera.ro/eveniment/186548-beneficiile-ecologice-ale-gunoiului-de-grajd). Repetăm, doar parțial. Altfel, în contextul tot mai evident al înăspririi condițiilor de mediu și al monitorizării tot mai drastice a respectării acestora de către Comisia Europeană, un lucru este cert. Finalizarea depozitului de deșeuri de la Valea Mărului, precum și a întregului Sistem de Management Integrat al Deșeurilor (SMID) din județ este o prioritate indubitabilă, pentru că nici renunțarea la colectarea deșeurilor vegetale nu poate reprezenta o soluție în comunitățile rurale. Reamintim că este vorba despre o investiție de mari dimensiuni a Consiliului Județean Galați, în valoare peste 104 milioane de euro, cu fonduri europene obținute prin Programul Operațional Infrastructură Mare.

Citit 1891 ori Ultima modificare Luni, 08 August 2022 00:07

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.