Izbucnirea pandemiei de COVID-19 ne-a arătat cât de nepregătit era sistemul de sănătate publică din România în fața unei crize medicale de o asemenea amploare. Tot rețeaua de sănătate publică este responsabilă de gestionarea campaniilor naționale de vaccinare. Și aici, pandemia ne-a demonstrat că suntem cei mai sceptici dintre europeni când vine vorba de vaccinare. O hotărâre recentă de Guvern prevede, printre altele, și înființarea unui centru regional de sănătate publică în județul Galați. Cum va deveni județul nostru un punct de reper în noua rețea națională de sănătate publică, dar și alte noutăți din medicina gălățeană aflăm dintr-un interviu cu prof. univ. dr. Aurel Nechita.
- Ce înseamnă pentru Galați înființarea unui centru regional de sănătate publică?
- Fără îndoială, este o veste bună nu doar pentru Galați, ci și pentru zona învecinată nouă. Recent, a fost dată o hotărâre de Guvern (HG nr. 932, din 20 iulie 2022 - n.r.), prin care Ministerul Sănătății vrea să reformeze sistemul sanitar, și anume supravegherea stării de sănătate publică. Institutul Național de Sănătate Publică are acum centre regionale în București-Ilfov, Iași, Cluj-Napoca, Târgu Mureș și Timișoara. Prin hotărârea de Guvern amintită, mai sunt adăugate Galațiul și Craiova. Pentru conurbația Galați-Brăila, este o veste foarte bună, deoarece zona va reuși astfel să atragă fonduri destinate special acestui sector-cheie în Sănătate. Atribuțiile acestui centru vor fi multiple, de la controale epidemiologice, la monitorizarea stării de sănătate a populației și până la stocarea vaccinurilor destinate nu doar Galațiului, ci și altor șapte județe.
- Va întări acest nou proiect, măcar pe plan medical, legăturile dintre Galați și Brăila?
- Este foarte probabil ca acest lucru să se întâmple, însă cooperarea dintre noi și brăileni, în domeniul Sănătății, are deja tradiție. Așa a fost practic înființată Facultatea de Medicină și Farmacie din Galați, prin unirea a două forțe. În momentul de față, avem 201 cadre didactice titulare și în jur de 100 de cadre didactice asociate. Printre cei care predau, sunt și cadre medicale venite din Brăila. De fapt, chiar în perioada aceasta, am făcut eforturi pentru a transforma trei secții ale Spitalului Județean din Brăila în secții clinice. Astfel, întreaga unitate sanitară va deveni spital clinic.
- Ce aduce acest lucru în plus pentru spitalul brăilean?
- Un spital clinic înseamnă două clase în plus de salarizare pentru personalul unității sanitare. Apoi, spitalul va putea beneficia de mai multe investiții și va avea un alt contract cu Casa de Asigurări de Sănătate Brăila. De asemenea, va putea accesa fonduri pentru aparatură medicală și din partea Ministerului Educației Naționale, fiind spital clinic. Un alt beneficiu major va fi acela că cei 3.000 de studenți ai Facultății de Medicină și Farmacie din Galați vor putea să meargă și la Spitalul Județean din Brăila, pentru a face practică. Și, nu în ultimul rând, va crește astfel și accesul bolnavilor la servicii medicale de calitate.
- Revenind la Galați, în ce stadiu se află lucrările de extindere a Secției de Urgențe de la Spitalul Clinic de Copii?
- Lucrările sunt destul de avansate. În cel mult o lună, vom termina viitoarea Unitate de Primiri Urgențe (UPU), care în momentul de față este Compartiment de Primire Urgențe (CPU). Compartimentul a fost extins și la subsol, unde dispunem de aparatură medicală modernă. Pentru a vă da doar un exemplu, vom beneficia de cel mai puternic computer tomograf (CT) din Galați, dispozitiv în valoare de peste jumătate de milion de euro. Transformarea CPU în UPU va însemna și dublarea personalului. În avantajul învățământului medical gălățean, am avut grijă ca și la etajul UPU să fie o sală de simulatoare pentru studenți, ca să poată învăța.
- De ce era nevoie de extinderea acestei secții?
- Acest proiect era mai mult decât necesar, pentru că noi avem, la Galați, o adresabilitate foarte mare. Aici, vin și copii din Tecuci, dar și din județele învecinate, atât pentru urgențe medicale, cât și pentru consulturi. Mă refer la pacienți din Brăila, Vrancea, Tulcea sau Slobozia. Și urgențele de la maternitățile din Galați și din județele limitrofe tot la noi ajung.
- Câte spitale de copii există în România?
- Există, în total, opt spitale clinice cu această specializare. Bucureștiul are trei astfel de unități sanitare, iar restul sunt la Timișoara, Iași, Cluj-Napoca, Brașov și Galați. Mai există un spital de copii, neclinic, la Pitești. În restul județelor, secțiile de Pediatrie sunt amplasate pe la etajul opt sau nouă al spitalelor județene.
- Pentru nevoile Galațiului, este suficient Spitalul de Copii de aici?
- Pentru nevoile noastre, ca județ, da. Cu extinderile care au loc însă acum, vom avea o adresabilitate sporită, în viitorul apropiat. La Chirurgie și Ortopedie Pediatrică am o echipă tânără de medici, majoritatea sunt absolvenți ai Facultății din Galați. În momentul de față, pentru a da doar un exemplu, o treime dintre medicii care lucrează la Spitalul de Copii din Galați sunt absolvenți ai facultății noastre.
- Câți studenți are acum facultatea?
- Anul acesta, avem a 13-a promoție de absolvenți de Medicină. Sunt în jur de 125 de absolvenți la Medicină, în jur de 75 la Farmacie, 55 la Stomatologie, 125 la Asistență Medicală, 15-20 la Moașe. Am rămas singurul centru universitar din România care mai formează Moașe. Facultatea de Moașe, la fel ca cea de Asistență Medicală, durează patru ani. Medicina și Stomatologia - câte șase, iar Farmacia - cinci.
- Dacă nu ar fi fost facultatea, în ce situație s-ar fi aflat acum spitalele din județ?
- Ne-am fi confruntat, cel mai probabil, cu o lipsă gravă de medici, așa cum se întâmplă acum în multe alte județe. Deficit există, oricum, dar el nu este atât de sever. Cu cât investim mai mult, cu atât tinerii absolvenți vor fi mai puțin tentați să plece în altă parte. O astfel de investiție este și viitorul centru de Genomică Medicală de la Spitalul de Copii.
- Cu ce se va ocupa acest centru?
- După ce va deveni funcțional, aici vor fi secvențiate toate tulpinile de virusuri sau de bacterii, fără a mai fi nevoie să trimitem probele către alte centre din țară, așa cum se întâmplă acum. Sperăm ca, în cel mai scurt timp, Ministerul Sănătății să ne aprobe acest centru, care va fi al cincilea din țară. Aparatura necesară este deja cumpărată și montată, iar centrul va funcționa în laboratorul spitalului. Va fi un beneficiu considerabil și pentru studenți.
- Aveți și personalul necesar pentru acest centru?
- Bineînțeles. În acest sens, șefa laboratorului spitalului, doamna profesor Gabriela Gurău, a mers și a urmat cursuri de specializare și la Institutul "Matei Balș", și la "Cantacuzino". Alte trei doctorițe tinere au urmat, de asemenea, cursuri de specializare, la fel ca biochimista laboratorului. Pandemia de COVID-19 ne-a arătat de ce este important să ai pe plan local un astfel de centru. Dacă nu ai aparatură și personal specializat pentru depistarea virusurilor, ca să poți să iei măsuri din pripă, nu poți nici să iei decizii eficiente în cazul unei epidemii.
- Serviciile de Urgență din spitalele gălățene sunt acum supraaglomerate. Ce se poate face pentru a mai reduce din presiunea existentă pe aceste secții?
- Cred că una dintre soluții stă în funcționarea centrelor medicale de permanență. Deja avem două astfel de centre în municipiul Galați și îl vom deschide și pe al treilea în Micro 20. Clădirea este deja foarte frumos amenajată. Luna aceasta, va deveni funcțional. Primul centru de permanență din județul Galați a fost deschis în Micro 39, al doilea în Mazepa 1, iar acum vrem să acoperim și zona respectivă. Ca obiectiv pentru anul viitor, municipalitatea plănuiește să mai deschidă un centru de permanență în Valea Orașului.
În 2004, pe vremea când eram secretar de stat, am întocmit Legea centrelor de permanență din România. Inițial, acestea au fost gândite să funcționeze în mediul rural. La un moment dat, Galațiul a avut 16 centre de permanență deschise în diferite comune, iar acum a mai rămas cu opt, plus cele două din municipiul Galați.
La sat, centrele acestea sunt importante pentru că pe parcursul nopții sau de sărbătorile legale nu ai cabinetele medicale de familie deschise. Pentru un tratament, pentru un consult, chiar pentru un caz de urgență, aceste centre sunt foarte utile.
La oraș, deși avem Secții de Urgențe în cadrul spitalelor, dacă toată lumea s-ar duce cu probleme medicale către aceste secții, activitatea lor ar fi blocată. Astfel, aceste centre degrevează unitățile de primiri urgențe.
Mai mult, în felul acesta, medicina primară (medicii de familie aflați în contract cu Casa de Asigurări de Sănătate Galați - n.r.) își face datoria față de comunitate și în afara orelor de program de la cabinet.
- Sunt mulți pacienți care spun că, în ciuda investițiilor făcute în spitale, comportamentul unor angajați din sistem lasă de dorit. Ce "investiții" ar fi necesare pentru a rezolva această problemă?
- Aici e vorba de mentalitatea unora dintre angajații din sistem, ce ține de nivelul lor de instruire, de educație. Cred că mentalitatea se va schimba și cred că cei care merg în străinătate și apoi revin în țară, fie cadre medicale sau nu, aduc cu ei și o altă mentalitate. Sunt încrezător că de aici va veni schimbarea în bine.
Cine este dr. Aurel Nechita
Prof. dr. Aurel Nechita s-a născut la Lugoj, județul Timiș, pe 14 aprilie 1951. Cu Galațiul a făcut cunoștință încă din copilărie, după ce tatăl său a fost detașat cu serviciul aici.
Ultimii doi ani de gimnaziu i-a terminat la Şcoala Generală Nr. 16 "Nicolae Bălcescu" Galaţi. A urmat cursurile Liceului "Vasile Alecsandri", după care a fost admis la Facultatea de Medicină şi Farmacie din Iaşi. După absolvirea facultăţii, s-a întors în Banat, unde a fost cadru didactic, timp de şase ani, la Facultatea de Medicină din Timişoara. În 1984, a revenit la Galaţi, angajându-se ca medic cardiolog la Spitalul de Copii, unde profesează şi în prezent. În 2004, a înfiinţat Facultatea de Medicină şi Farmacie din cadrul Universității "Dunărea de Jos" din Galați.
Centre insuficiente pentru copiii cu malformații cardiace
În practica sa medicală, doctorul Aurel Nechita spune că se întâlnește destul de des cu pacienți copii născuți cu malformații cardiace. Din nefericire, România nu asigură încă suficiente servicii medicale pentru acești pacienți cu nevoi speciale.
"Momentan, doar la Institutul de Cardiologie de la Târgu Mureș pot fi tratate aceste cazuri. Mai sunt doi medici sirieni care vin periodic și operează la București, dar e foarte greu să supraveghezi postoperator un astfel de pacient, dacă tu, ca medic, nu mai ești aici", spune Aurel Nechita.
"În Bulgaria, la Sofia, au un centru național de cardiologie medicală intervențională și chirurgicală foarte performant. Când eram secretar de stat, am luat exemplul lor și am făcut un proiect, l-am cooptat și pe profesorul Socoteanu, de la Timișoara, alături de câțiva medici tineri de la Institutul Fundeni. A picat însă guvernul, noi (Partidul Social Democrat - n.r.) am plecat de la guvernare și totul a rămas în stadiul de proiect. În felul acesta, România, față de Bulgaria, stă mai slab la acest capitol. Nu trebuie, însă, să uităm că România are unul dintre cei mai mari specialiști din lume în chirurgia cardiologică pediatrică, doctorul Eugen Săndică, născut la Tecuci, care operează în Germania."
Mai puțini absolvenți părăsesc România
În urmă cu doar câțiva ani, atunci când salariile medicilor rezidenți erau încă derizorii, mulți absolvenți de Medicină alegeau să urmeze rezidențiatul în țări din vestul Europei. Astfel, criza de medici din România, încă prezentă acum, ajunsese într-un punct critic.
Odată cu creșterea salariilor din Sănătate, această tendință s-a mai atenuat. "De când au crescut salariile, care aproape s-au triplat, absolvenții au început să nu mai plece în număr atât de mare. Se vede o diferență clară, ceea ce este îmbucurător pentru noi. Aproape jumătate dintre absolvenții de la Galați, spre exemplu, rămân să profeseze în județul nostru. Cei mai mulți sunt din Galați și Brăila, dar avem și studenți din Buzău, Vrancea sau Slobozia. Facultatea de Medicină și Farmacie din Galați înseamnă pentru mulți copii talentați, dar proveniți din familii fără multe posibilități financiare, o adevărată șansă să-și clădească o carieră medicală. În privința salariilor, partea mai puțin fericită este că veniturile nu au crescut și la alte categorii de personal din Sănătate. Mă refer la asistență medicală, la TESA sau la personalul tehnic, pentru a da doar câteva exemple", a explicat prof. dr. Aurel Nechita.
