"Dezinformarea și inteligența artificială - rolul UE în combaterea acestui fenomen" a fost tema unei dezbateri organizate de Biroul de Legătură al Parlamentului European în România, în parteneriat cu Europe Direct și Universitatea "Dunărea de Jos" din Galați, care a facilitat dialogul direct între studenți și europarlamentari din principalele grupuri politice europene.
Dezbaterea, organizată vineri, 29 martie, în "Aula Magna" a universității gălățene, face parte din programul "UniPE - Parlamentul European în dialog cu studenții" - prin care Biroul Parlamentului European dorește să aducă teme europene de interes în atenția tinerilor, în special a studenților.
Combaterea dezinformării, un instrument tot mai larg răspândit - folosit adesea drept "pârghie" pentru influențarea deciziilor politice, a percepției cetățenilor în chestiuni ce țin de agenda publică sau chiar în scopuri comerciale - a devenit una dintre prioritățile Uniunii Europene. Asta cu atât mai mult cu cât dezinformarea capătă, odată cu apariția Inteligenței Artificiale, forme tot mai sofisticate. De la "fake news", am intrat deja în epoca "deepfake", în care e tot mai greu de făcut diferența între minciună și realitate.
Asta nu înseamnă că nu ne putem proteja în fața dezinformării, indiferent cât de sofisticată este ea, au arătat vorbitorii în cadrul dezbaterii cu studenții de la Universitatea "Dunăre de Jos".
În primul rând, "un cetățean informat este un cetățean puternic" (Siegfried Mureșan, PPE), interesul pentru politicile publice, de exemplu, față de funcționarea instituțională, fie la nivel local, național sau european, ne poate feri de a cădea în capcana dezinformării. Cu un bagaj informațional mai larg, prin folosirea unor surse diversificate și de încredere, putem "filtra" mai ușor minciuna de adevăr.
De asemenea, "trebuie să înțelegem mizele care sunt în joc, care este procesul de decizie instituțional și zonele de competență" (Maria Grapini, S&D), pentru a evita propagarea unor informații false, precum o serie de "mituri" anti-UE, narațiunile populiste sau xenofobe, dar și cele care slujesc unor curente radicale sau regimuri autocrate.
Nu în ultimul rând, "transparența decizională, informația corect transmisă și protejarea independenței presei sunt instrumente pentru protejarea democrației" (Ramona Strugariu, Renew) și contribuie la păstrarea spiritului civic necesar unei societăți libere și corecte față de cetățenii ei.
În cursul dezbaterii a fost subliniat și rolul pe care instituțiile europene îl au în prevenirea dezinformării cetățenilor. Parlamentul European a aprobat, în ultima sesiune plenară, din luna martie, noile norme pentru a se asigura că Inteligența Artificială (IA) este de încredere, sigură și respectă drepturile fundamentale ale UE, sprijinind în același timp inovarea. Prin noile norme, primele de acest fel în lume, vor fi interzise în UE aplicațiile IA care prezintă un risc clar pentru drepturile fundamentale.
De asemenea, sistemele de IA de uz general vor respecta normele UE privind drepturile de autor, iar cele mai puternice modele se vor confrunta cu cerințe de siguranță suplimentare. Având în vedere dificultatea tot mai mare de a recunoaște conținutul artificial sau manipulat ("deepfake") în mediul online, acesta va trebui etichetat în mod clar.
Cât de eficient va fi acest cadru normativ rămâne de văzut. Cert este că, dincolo de cadrul normativ, la fel de important este modul în care ne informăm la nivel individual. Iar interesul studenților gălățeni față de temele aduse în discuție demonstrează, după cum sublinia unul dintre vorbitori, că "tinerii au viziunea cea mai curajoasă despre viitorul Uniunii Europene".
