Șase ani pe masa unei instanțe și cinci de judecată efectivă au fost necesari pentru a se da verdictul într-unul dintre cele mai ample dosare de trafic de persoane din Galați. 15 inculpați au ajuns în fața Tribunalului Brăila pentru ca, la finalul cercetării judecătorești, șase dintre cei acuzați să scape cu pedepse simbolice, cu suspendare, iar ceilalți să fie, în mare parte, beneficiari ai prescrierii faptelor care s-au întins chiar și pe durata unui deceniu.
”Lotul de la Deva”, gruparea de traficanți de carne vie arestată în vara lui 2019, la o gală de box din vestul țării, poate răsufla ușurat: o primă sentință în dosarul de crimă organizată, în care procurorii DIICOT Galați vorbeau la acel moment de zeci de victime din mai mute județe ale țării, a venit cu vești ”neașteptat” de bune.
Este impropriu zis ”neașteptat” pentru că dosarul, în care apar 15 inculpați, traficanți și rude ale lor, a fost înregistrat în toamna anului 2019 pe rolul Tribunalului Brăila. Abia un an mai târziu avea să fie primul termen de judecată, de la acel moment împlinindu-se cinci ani, timp în mare inculpații au uzat de toate strategiile avocățești pentru a trage de timp. Ținta a fost, inevitabil, prescrierea răspunderii penale prin efectul trecerii timpului. Ceea ce s-a și întâmplat, în soluția dată zilele trecute de instanța brăileană fiind cosemnată o ”ploaie” de prescripții prin care cei judecați au scăpat de acuzații grave și de pedepse pe măsură.
Scurt istoric al ”lotului de la Deva”
În iunie 2019, zeci de mandate erau puse în aplicare de autoritățile judiciare din Galați, care s-au deplasat la Deva pe urmele unui grup format în principal din gălățeni și brăileni, care urmau să se reunească la un eveniment sportiv pentru ”afaceri”. Tinerii aveau preocupări vechi în branșa traficului de carne vie, de un deceniu ocupându-se cu racolarea tinerelor femei, unele chiar minore, din județe precum Galaţi, Brăila, Constanţa, Dâmboviţa, Timişoara, Vaslui sau Vâlcea.
O parte dintre cele 35 de victime pe care le dădeau ca sigure atunci procurorii aveau situații dificile, proveneau din familii dezorganizate. Altele, dimpotrivă, aveau o condiție bună, erau studente. Toate aveau însă un numitor comun: cedaseră farmecelor ”membrilor” grupului, care prin metoda ”Loverboy” reușeau să le determine să se prostitueze pentru ei.
Cu concursul unor rude, de regulă mamele ”iubiților”, fetele ar fi ajuns în perioada 2010-2019 în state precum Italia, Spania, Olanda, Belgia sau Germania. Acolo, din prostituţie, ar fi strâns milioane de euro, bani care ajungeau, în cea mai mare parte, la proxeneţi. Anchetatorii vorbeau la acel moment de peste trei milioane de euro, însă ulterior prejudiciul estimat avea să fie considerabil mai mare.
Cu toate acestea, gruparea celor 15, constituită din Valentin Jarcă, Dănuţ Braşoveanu, Ionuţ Ştefan Cujbă, Lorinel Mihai, Florica Jarcă, Adrian Tudoraşcu, Maria Ecaterina Ţîru, Iulian Neculai Apostu, Silviu Gabriel Andrabulea, Valentin Gabriel Tulea, Andrei Alexandru Vultur, Georgeta Mihai, Mioara Braşoveanu, Mărioara Tudoraşcu şi Angelica Vultur, avea să beneficieze de un nesperat ajutor, venit tocmai din partea victimelor.
Audierea acestora a fost o piedică greu de trecut în anchetă și mai apoi la judecată. Multe, încă prea îndrăgostite de abuzatori, nu au depus mărturie, preferând chiar să le țină partea pentru a le ușura situația, iar alele, de frică, au refuzat să dea detalii.
”Unele dintre victimele traficate au ales, fie de ruşine, fie din teama de a nu mai avea linişte şi acces în anumite localităţi şi locaţii, să nu facă cunoscută exploatarea sau să o îmbrace sub forma proxenetismului, perpetuând astfel starea de victimă”, au susţinut anchetatorii DIICOT.
Doar patru dintre membrii grupului au ajuns inițial în arest preventiv și mai apoi, pentru câteva luni, în arest la domiciliu, după care au fost puși în libertate. Ceilalți au fost plasați sub control judiciar sau nu au fost puși sub nicio măsură restrictivă.
Asta în ciuda faptului că tot DIICOT ajunsese la concluzia potrivit căreia ”coagularea grupării infracţionale s-a făcut pe baza afinităţilor familiale şi personale, care au generat apartenenţa la un grup cu aceleaşi preocupări, majoritatea membrilor grupării făcând obiectul unor alte investigaţii penale, ca urmare a comiterii altor infracţiuni sau unor infracţiuni similare, cu scopul de a îngreuna reacţia autorităţilor în depistare şi destructurare, dar şi pentru a menţine câştigurile în posesia unui grup cât mai restrâns de persoane”. Ulterior, pe parcursul procesului, toți au fost lăsați în libertate.
Tribunalul a tăiat în cane vie
Nu în sensul pedepsirii inculpaților pe care i-a judecat timp de cinci ani, ci al acuzațiilor și implicit al pedepselor, care au căzut, rând pe rând, sub ghilotina prescripțiilor. Înainte de a reda, pentru fiecare inculpat în parte, condamnarea primită în primă instanță de la Tribunalul Brăila, precizăm că fapta pentru care aproape toți membrii lotului au fost judecați, cea de constituire a unui grup infracțional organizat, se pedepsește conform Legii nr. 39/2003 privind prevenirea și combaterea criminalității organizate cu închisoarea de la 5 la 20 de ani. O altă infracțiune din lista acuzațiilor, traficul de minori se pedepsește cu închisoare de la 7 la 15 ani, în timp ce traficul de persoane se pedepsește cu închisoarea între 5 și 12 ani. Pedeapsa pentru spălarea banilor, fapta prin care gruparea făcea pierdută proveniența, dar și urma banilor obținuți din traficul de persoane, este închisoarea de la 3 la 12 ani.
Pedepse simbolice și suspendări
În ordinea condamnărilor pronunțate zilele trecute de Tribunalul Brăila, Valentin Jarcă a beneficiat de prescrierea răspunderii pentru acuzația de constituire a unui grup infracțional. A primit pedepsele minime, de 5 și respectiv 3 ani pentru trafic de persoane în formă continuată și instigare la spălarea banilor în formă continuată, ambele desfășurate în perioada 2010-2019, urmând să execute 6 ani de închisoare.
Florica Jarcă, mama lui Valentin Jarcă, completează lista beneficiarilor de prescripție. Primește câte 3 ani de închisoare pentru trafic de persoane și spălare de bani, ambele comise în perioada 2010-2019. Ar avea de executat, în total, 4 ani.
Dănuț Brașoveanu a scăpat și el, grație prescripției, de acuzația de constituire de grup infracțional, de cea de nerespectare a regimului armelor şi al muniţiilor și de instigare la spălarea banilor. A primit 5 ani de închisoare pentru trafic de persoane în formă continuată în perioada 2010-iunie 2019.
Mama lui, Mioara Braşoveanu, a scăpat, tot datorită prescripției, de acuzația de spălare a banilor. Pentru că și-a ajuta fiul timp de aproape zece ani să ”farmece” femei, a primit 3 ani de închisoare pentru trafic de persoane în formă continuată. Tribunalul nu a trimis-o însă după gratii, dispunând suspendarea executării pedepsei, sub supraveghere.
Ştefan-Ionuţ Cujbă nu a mai fost nici el pedepsit pentru constituire de grup infracțional grație prescripției, dar a primit și el pedepse minime pentru trafic de persoane și spălare de bani, pedeapsa totală fiind de 6 ani de închisoare.
Mihai Lorinel, unul dintre ”capii” grupării, a beneficiat și el de prescripție, la fel ca predecesorii lui. În schimb, a primit 7 ani de închisoare pentru trafic de minori și alți 3 pentru spălare de bani. În total ar trebui să execute 9 ani de închisoare, cea mai ”grea” pedeapsă dintre cele aplicate în aces dosar.
Și mama lui, Georgeta Mihai, a primit 3 ani de închisoare pentru că, timp ce zece ani, a traficat persoane. A fost găsită vinovată și de spălare de bani, în aceeași perioadă 2010-2019, faptă pentru care a primit tot trei ani. Sentința finală în ceea ce o privește este de 4 ani de închisoare.
Adrian Tudoraşcu scapă și el datorită prescripției de o parte dintre acuzații și primește 3 ani de închisoare pentru trafic de persoane, timp de un an și jumătate. Pedeapsa i-a fost suspendată și cel puțin deocamdată nu va ajunge la închisoare.
Mama lui, Marioara Tudoraşcu, pentru ”ajutorul” pe are i l-a dat în racolarea fetelor, a primit 3 ani de închisoare pentru trafic de persoane. Nici ea nu a primit pedeapsa cu executare.
Maria Ecaterina Ţîru scapă, de asemenea, de acuzația cea mai gravă, de constituire a unui grup infracțional. Prescripția a salvat-o și de acuzația de trafic de persoane. Primește doar 3 ani închisoare pentru spălare de bani, timp de cinci ani. Pedeapsa i-a fost și ei suspendată.
Iulian-Neculai Apostu scapă de două acuzații grație prescripției și primește 3 ani de închisoare pentru trafic de persoane timp de cinci ani. Nici el nu va merge la închisoare.
Silviu-Gabriel Andrabulea nu va răspunde nici el pentru constituirea de grup infracțional, dar nici pentru o parte a faptelor de trafic de persoane, ambele prescrise. În schimb, traficul dovedit în perioada 2010 - 2019 l-a ”costat” doar 3,6 ani de închisoare.
Gabriel-Valentin Tulea completează lista beneficiarilor prescripției. Primește câte 3 ani pentru proxenetism timp de zece ani și respectiv spălare de bani timp de cinci ani, urmând să execute 4 ani de închisoare.
Alexandru-Andrei Vultur rămâne și el fără acuzația cea mai grea, grație prescripției, și se alege cu câte 3 ani pentru proxenetism timp ce zece ani și spălare de bani, faptă comisă pe durata a șapte ani. La fel ca predecesorul său, ar avea de stat după gratii 4 ani.
Angelica Vultur, mama lui, s-a ales cu 3 ani de închisoare pentru spălare de banilor în formă continuată, după ce și-ar fi ajutat fiul să investească profitul obținut din proxenetism. Nu va ajunge la închisoare, pedeapsa pronunțată fiind cu suspendare.
4.000.000 de euro, paguba oficială a statului
Toți cei condamnați cu suspendare vor fi sub supraveghere timp de patru ani și vor fi obligați, printre altele, să presteze câte 120 de zile de muncă în folosul comunității. De la ei și de la cei trimiși, conform sentinței, după gratii, Tribunalul a dispus confiscarea a peste 4.100.000 de euro, sume considerate ca prejudiciu - bani obținuți de pe urma traficului de persoane. Cea mai mare sumă confiscată de la un singur condamnat este de 1.000.000 de euro, pe care anchetatorii i-o impută lui Silviu-Gabriel Andrabulea. De asemenea, condamnații ar trebui să plătească, în total, cheltuieli judiciare în valoare de peste 300.000 de lei.
Sentința din dosarul în care apar doar două părți vătămate și două părți civile nu prevede despăgubiri acordate femeilor traficate, dar stipulează mai multe măsuri asiguratorii - popriri pe conturi și pe imobile - instituite pentru recuperare prejudiciului. Indisponibilizările au fost aplicate asupra mai multor imobile, majoritatea de lux, ce aparțin inculpaților. Acestea sunt amplasate, în cele mai multe cazuri, în cartiere rezidențiale din municipiul Galați sau din apropierea acestuia. Decizia instanței de la Brăila i-a nemulțumit însă pe toți cei implicați, aceștia contestând, sub diverse laturi, hotărârea care va trebui reanalizată de instanța superioară, respectiv Curea de Apel Galați.
Este foarte probabil ca până la soluționarea definitivă a dosarului, prin efectul trecerii timpului, prescripția să mai opereze și asupra altor acuzații și, astfel, cuantumul pedepselor să se micșoreze și mai mult sau chiar să dispară de tot
Studentă sedusă și trimisă ”să danseze în poală”
La fel ca în toate dosarele de trafic de persoane întemeiate pe fapte ce se întind pe ani de zile și care au la bază un amestec de abuzuri cu implicații sociale și psiho-emoționale, misiunea anchetatorilor a fost foarte dificilă și în cazul ”lotului de la Deva”.
Dintre zecile de victime identificate inițial, puține au recunoscut și au oferit detalii care să conducă la conturarea unor probe. Printre cele care au făcut-o, au fost și tinere de o condiție bună, cu educație, care nu ar fi avut, teoretic, motive să pice în capcana tinerilor care aveau un istoric deloc ”roz”.
Este cazul unei tinere, care l-a cunoscut, în perioada 2009-2010, pe unul dinte condamnații care acum a primit 6 ani de închisoare. La vremea respectivă, fata avea 21 de ani și era studentă în anul III la o facultate din Bucureşti. Relația dintre cei doi a avansat destul de repede, iar fata a trecut chiar și peste faptul că iubitul ei făcuse închisoare.
”Martora a admis că între ea şi inculpat au existat unele incompatibilităţi din punct de vedere social şi intelectual, dar a sperat că îl va schimba. Timp de aproximativ şase luni, relaţia dintre cei doi a decurs absolut firesc, fără să se mute efectiv împreună. Se vedeau periodic, fie în municipiul Galaţi, fie în municipiul Bucureşti. Gândindu-se că de-abia a ieşit din puşcărie, martora a acceptat şi faptul că nu avea resurse financiare”, arătau anchetatorii în rechizitoriul trimis instanței de judecată.
Fata s-a rupt chiar și de familia ei, care nu era de acord cu relația, părinții intuind adevăratele intenţii ale bărbatului. În aceste condiții, ”iubitului” nu i-a fost greu să o convingă pe studentă să plece în Italia, pentru a lucra în "cluburi de lapdance".
Iubirea pe care i-o purta inculpatului a convins-o pe tânără să-şi abandoneze familia şi cursurile universitare, în speranța că va strânge bani pentru a-și deschide, alături de iubit, o afacere. Așa a ajuns în Italia, unde s-a angajat inițial într-un club în care se practica și prostituția, unde a dansat şi a interacţionat cu clienţii, cu scopul ca aceştia să consume diverse produse.
”Pe tot parcursul declaraţiei, martora a încercat să convingă organele de urmărire penală că nu a practicat prostituţia pe teritoriul Italiei, atât pentru a-şi proteja viaţa personală şi a nu ”dezgropa trecutul”, dar şi pentru a-l proteja pe inculpat de o eventuală răspundere penală”, se mai arată în rechizitoriul întocmit de procurori.
Fata le-a mai spus anchetatorilor că, în perioada în care lucra în club, câștiga între 1.000 și 4.000 de euro pe lună, iar din banii adunați și-a cumpărat un autoturism și un apartament, pe care iubitul ei l-a vândut ulterior, banii câștigați fiind declarați şi la ANAF.
Fata a reușit, după aproximativ trei ani de exploatare, să scape de gruparea infracțională, după ce s-a despărțit de ”iubit”. Ulterior, aceasta s-a reîntors pe băncile școlii și a reușit să își refacă viața.
Foto: Capturi video de la momentul arestarii grupării la Deva
