Evaluaţi acest articol
(24 voturi)
2 comentarii


Oreste Mândru şi Daniel Ciuhureanu sunt doi dintre fermierii mari din bazinul legumicol al Bădălanului. Asociaţi, oamenii de afaceri cultivă, împreună, peste o mie de hectare de teren, cu cereale şi legume. Membri ai unui grup de producători, cu depozit spaţios în câmp, ambii livrează cantităţi mari de marfă către supermarketuri. Pe deasupra, le rămâne suficient cât să mai doneze către instituţiile care ar avea nevoie de legume. Cu toate că, la noi, să faci pomană către stat e mai greu decât să vinzi.

Grupul de producători Brateş Leg din Bădălan a luat naştere în anul 2008. La acea vreme, ambii iniţiatori - oamenii de afaceri Daniel Ciuhureanu şi Oreste Mândru – trecuseră deja de etapa începutului în agricultură. Cultivau, fiecare, câteva sute de hectare, în Bădălan, iar producţiile erau bune, atât la cereale, cât şi la legume. Doar de tehnologie modernă şi de spaţii de depozitare mai era nevoie, în fermă! Iar prin intermediul banilor europeni atraşi, s-au făcut. Cel puţin pentru moment, fiindcă ferma, ca să dea bani, înghite sume mari tot timpul. N-ai putea spune niciodată că toate-s puse la punct şi nu-ţi mai trebuie nimic.

Cum se construieşte o fermă de succes


Oreste Mândru îşi aminteşte de primul an în care a cultivat legume, în Bădălan. „Fusesem crescut la ţară, aşa că ştiam cu ce se mănâncă agricultura. Dar pregătit pentru ce urma n-aş zice că eram. Sunt economist, cu facultatea făcută la Galaţi şi lucrasem la Agrogal, pe vremea când încă nu se desfiinţase IAS-ul. Eram contabil. După privatizare, în 2001, o parte dintre pământurile IAS-ului li s-a dat oamenilor, iar eu am primit 14 hectare. În primul an, am cam bâjbâit. Am învăţat din mers. Pe de o parte, poate că a fost curaj, fiindcă nu eram agronom. Pe de altă parte, n-a fost chiar aşa de mare curajul, în condiţiile în care eram tânăr, aveam familie şi tocmai rămăsesem şomer. Ceva trebuia să fac. Am ales calea asta şi a ieşit. Putea, însă, şi să nu iasă….”, spune Oreste Mândru.

Daniel Ciuhureanu şi-a început cariera de fermier doi ani mai târziu. „Eram profesor de geografie. Terminasem LVA şi făcusem facultate la Bucureşti. Am şi predat. Mama - care a fost şefă de CAP - chiar îmi spune că ne-a dat la şcoală, pe mine şi pe fratele meu, ca să scăpăm de agricultură. Şi până la urmă el s-a făcut medic veterinar, iar eu fermier. Am început şi eu cu o suprafaţă mai mică pe care am tot crescut-o, până am ajuns, acum, la circa 550 de hectare”, spune managerul în agricultură.

În cazul ambilor fermieri, cele mai mari suprafeţe sunt cultivate cu cereale şi plante tehnice. Dar fiecare are şi câteva zeci de hectare cu legume. Nu-i muncă uşoară, semn că nici copiii fermierilor n-au hotărât, încă, să le urmeze părinţilor, la cârma fermei. „Acum, iarna, ziua de muncă e mai scurtă. Nu facem decât să livrăm legume, din depozit. Din martie, însă, începem semănatul la legume. Apoi, vine munca la cereale. În vară, ajungem să începem la ora 7,00 şi să ne prindă zece noaptea tot aici, la muncă. E greu. Dar ai şi satisfacţii. Materiale, profesionale… Eu unul, n-aş renunţa încă la ceea ce fac”, mai spune Oreste Mândru.

Grupul de producători


Prin intermediul grupului de producători - din care fac parte Oreste Mândru, Daniel Ciuhureanu, Vasile Tunsu şi alţi câţiva cultivatori cu suprafeţe mai mici - s-au accesat fonduri europene pentru tehnologizare şi pentru construcţia depozitului cu o capacitate de circa 5.000 de tone. S-au cumpărat şi două linii tehnologice, de sortare şi ambalare pentru ceapă, pe de o parte şi pentru rădăcinoase, pe de altă parte. „La momentul de faţă, cum numărul de legumicultori din Bădălan a crescut, e mai multă marfă şi, potrivit legilor economiei, scad preţurile. E greu să combaţi tendinţa asta. Zic eu că ar ajuta să avem o voce unică, aici. Să fim ceva mai uniţi. Atunci, degeaba vine cumpărătorul încercând să scadă preţul prin diverse mijloace, că nu mai reuşeşte”, spune Daniel Ciuhureanu.

Statul nu ajută cine ştie ce


Nici când vine vorba despre ajutoare directe, statul nu excelează. Fermierii de la Brateş spun că, deşi plătesc anual sute de mii de le sub formă de taxe şi impozite către stat, trebuie, în continuare, să îşi rupă maşinile pe drumul spre fermă, care este în proprietatea ADS. Şi că nici măcar n-au primit un număr pe poarta fermei, să aibă unde aştepta corespondenţa. Despre legi care să sprijine dezvoltarea consumului produselor din fermele locale, ce să mai vorbim...

"Dăm legume şi pe degeaba, dar nimeni nu vrea!”


„Anual, producem, aici în Bădălan, zeci de tone de legume considerate rebuturi. E marfa de categoria a doua - morcov crăpat, ceapă desfoliată, păstârnac rupt, ţelină tăiată şi aşa mai departe. Nimic nu deranjează, la aceste legume, în afară de aspectul lor. Calitatea este garantată, dar, din cauza faptului că nu arată impecabil, supermarketul le refuză. Şi nici noi nu prea avem ce face cu ele, în condiţiile în care încă nu ne-am dezvoltat, în Bădălan, nici industrie de prelucrare şi nici sistem de vânzare cu amănuntul. Le vindem, acum, către ferme zootehnice. Am încercat, mai demult, să le vindem la un preţ modic şi, apoi, chiar să le donăm către instituţii. Eu spun că aceste legume ar putea, fără probleme, să hrănească sutele de deţinuţi gălăţeni sau circa 1.000 de pacienţi din spitale. Sau copii instituţionalizaţi. Şi singura pretenţie pe care am avea-o ar fi să vină cine vrea să le folosească şi să le încarce de aici, de la noi. Că altfel le dăm către crescătorii de animale. Sau le aruncăm. Şi e păcat. E marfă bună. Numai spun că, peste ani, s-ar putea să ni se ceară şi nouă bani pentru reciclarea mărfii nevândute. Să ajungem noi să plătim distrugerea, iar alţii să nu aibă suficientă mâncare sau să se cheltuiască bani publici pentru alimentele pe care noi le aruncăm.... nu prea e bine. Am vrea o soluţie la această problemă”, declară Daniel Ciuhureanu.

Piscicultura, mână în mână cu legumicultura


Oreste Mândru are în exploatare şi aşa numitul Brateş Mic, în care produce puiet de peşte pentru vânzare. Fermierul ne-a declarat că, la începutul acestui an, a depus şi o cerere la Agenţia Naţională de Pescuit şi Acvacultură (ANPA) pentru a primi concesiunea lacului Brateş (cel mare), în care ar putea face piscicultură cu aceeaşi seriozitate şi dăruire dovedite în construirea fermei de legume şi cereale din Bădălan.

Contactat telefonic cu ocazia precedentului material, în legătură cu stadiul în care se află procedura de concesionare a Brateşului, brăileanul Aurel Gropeneanu, de asemenea un solicitant care îşi doreşte să administreze lacul Brateş, ne spunea că, dacă ar fi ca un gălăţean să merite să primească lacul în grijă, Oreste Mândru ar fi acesta.

Citit 7627 ori Ultima modificare Marți, 17 Ianuarie 2017 22:41

2 comentarii

  • postat de gala Miercuri, 18 Ianuarie 2017 22:02 86.125.5.*** Link la comentariu
    0
    2

    Felicitari pentru articol !
    Investiti in agricultura ! De hrana oricum va fi nevoie. Sunt de admirat astfel de oameni curajosi, muncitori si intreprinzatori ! Cred ca iti trebuie curaj sa te apuci de agricultura dar merita. Altfel, vin strainii sa cumpere ce mai e de cumparat si apoi tot noi ne plangem...

    Raportează
  • postat de max Miercuri, 18 Ianuarie 2017 16:20 89.137.139.*** Link la comentariu
    1
    11

    Statul asculta de comanda celor de afara si a multinationalelor, a supermarketurilor ca de aia au luat spaga de milioane de euro, ca sa fie impotriva producatorilor romani si sa isi vanda ei marfa chimica si proasta. Sa se construieasca urgen supermarket romanesc 100% si toti producatorii romani sa bage marfa acolo incepand de la legume pana la electrocasnice si haine.

    Raportează

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.